Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Portetul robot al fermierului, vazut de AgroAdvice

Care este "portretul" fermierului roman de azi? La intrebarea asta a incercat sa raspunda un studiu de piata al AgroAdvice, o companie din cadrul grupului Agricover. Scopul studiului a fost identificarea domeniilor in care fermierii ar avea nevoie de consiliere. Pentru ca AgroAdvice este o companie specializata in servicii de consultanta agricola la nivel tehnic.

Studiul a relevat aspecte interesante, din care vom spicui cateva:
Numarul mediu de angajati este de 1,6 oameni la 100 ha. Fermele mici au 2,1 angajati la 100 ha in timp ce fermele mari au 1,3 angajati. (Fermierii mici sunt definiti de studiu ca avand intre 200 si 500 ha).Ei ar trebui sa-si puna intrebarea daca merita sa tina atatia oameni.

77% din repondenti au nevoie de consultanta agricola, in timp ce 23% (aproape un sfert) nu isi doresc un asemenea suport extern. Dar, chiar daca recunosc ca au nevoie de consultanta, doar 8% apeleaza la un astfel de serviciu, iar 89% nu. Dintre cei care spun ca au nevoie de un consultant, cei mai multi ar dori ca acesta sa acopere sfera tehnologiilor, cu care poate nu au tinut pasul.

Un consultant pentru accesarea fondurilor nu a fost atractiv decat pentru 13% dintre fermieri. Fermele mici sunt cele mai interesate de noile tehnologii, fermele medii sunt cauta consultanta financiara iar fermele mari se gandesc la investitii care sa le asigure dezvoltarea.

Evolutia preturilor la cereale este cea mai mare provocare in activitatea unei ferme pentru 53% dintre cerealistii chestionati. Pe locul doi stau preturile la inputuri si alte achizitii.

In fermele zootehnice, cea mai importanta problema este urmarirea platilor (61%) si apoi urmarirea sporului la animale. Evolutia preturilor la cereale este privita cu alti ochi decat de cei care au cultura mare.

Doar 4% dintre fermieri isi stabilesc culturile in functie de criterii economice (preturi de piata, costuri de infiintare etc). Cele mai multe ferme vegetale isi decid culturile pentru anul urmator in functie de criteriile tehnice, (rotatie, irigatii, cate ploi se asteapta etc).

Planificarea culturilor. 83% dintre fermieri lucreaza cu hartie si creion, si doar 3% folosesc un program specializat pe computer. Varsta nu influenteaza semnificativ utilizarea PC-ului. Sunt fermieri tineri care nu stiu sa deschida computerul si sunt fermieri in varsta care comunica pe e-mail. Internetul este util pentru ca, de aici, majoritatea se informeaza despre vreme si despre cotatii bursiere.
La televizor se uita putini, iar reviste agricole de specialitate citesc si mai putini.

Furtul este o problema marginala, mai ales pentru fermierii mari. O caruta sau doua nu le micsoreaza productia. Curios, noi am auzit exact invers!
Cum isi planifica si esaloneaza platile. 16% au raspuns ca nu au nici un plan!
Intrebarile au atins si latura umana, valori morale, atitudini, socializare etc.

Familia, securitatea si sanatatea sunt cele mai importante valori ale repondentilor. In timpul liber, daca l-ar avea, ar citi o carte sau s-ar intalni cu prietenii. Dar modul in care isi organizeaza viata in ferma face ca cei mai multi sa nu aiba timp liber deloc.

Studiul a fost realizat pentru AgroAdvice de o companie specializata in cercetare de piata. Ei au lucrat cu un grup de 151 de fermieri, din care 133 din cultura mare si 18 ferme zootehnice. Suprafata medie cultivata pe ferma a fost de 1.175 ha. Fermele mari, de peste 1.000 ha au avut o pondere de 40%.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!