Profitul agricol nr. 2
20 ianuarie 2016
Guvernul nu mai plateste partea sa din subventia directa pe suprafata, de 75 de euro pe hectar

Comunicat de presa

Membrii LAPAR si toti producatorii agricoli din sectorul vegetal din Romania, luand cunostinta de proiectul de act legislativ privind stabilirea pentru anul 2011, a cuantumului maxim al platilor directe pe suprafata si a platilor separate pentru zahar, care se acorda in agricultura pentru sectorul vegetal, protesteaza si sunt profund ingrijorati de initierea acestui act normativ, care stabileste pentru anul 2011 pentru schema unica pe suprafata SAPS, un cuantum maxim de plata pe hectar de 100,65 euro.
Din Nota de Fundamentare la pozitia 5, reiese ca sumele totale necesare aplicarii schemelor directe - PNDC - care se aloca de la bugetul de stat nu mai se acorda.
Mentionam ca in procesul de elaborare a prezentului proiect de act normativ NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor reprezentative din sectorul vegetal.
Neavand loc aceste consultari, nu se poate afirma ca propunerile si recomandarile facute in cadrul acestor consultari au fost luate in considerare la stabilirea cuantumului indicativ al nivelului platilor din sectorul vegetal, intrucat nu au fost mentionate.
Nimeni si niciun agricultor nu ar fi acceptat acest nivel, pe care in mod ARBITRAR
l-ati stabilit, fara a fi si noi consultati.
De asemenea, NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor profesionale si patronale pe filiera de produs - OIPA - cereale si produse derivate din sectorul vegetal.
Reiese evident, ca pentru anul 2011, prin prezenta Hotarare de Guvern, se stabileste cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata de 100,65 euro/ha.
Din luarile de cuvant din acest an, ale ministrului Agriculturii si ale conducerii APIA (director general, director general adjunct), pentru anul 2011, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata era STABILIT in valoare de 176 euro/ha.
Precizam ca, desi anul acesta majoritatea producatorilor agricoli din sectorul vegetal au realizat o productie mai buna fata de anii anteriori, preturile de achizitie au fost mai scazute cu pana la 30% fata de anul trecut.
In acest context, producatorii agricoli din Romania nu au realizat venituri mai mari decat anul trecut si chiar fata de anii anteriori.
Cu toate acestea, rezultatele mai bune obtinute in acest an sunt datorate atat conditiilor meteo climatice favorabile cat si cuantumului maxim al schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare acordate in anul 2010.
Efectul a fost resimtit printr-o crestere a PIB-ului Romaniei, datorat agriculturii cat si prin mentinerea inflatiei la un nivel apropiat de cel prognozat. Dar, de peste 2 luni de cand s-a instalat seceta atmosferica si cea pedologica in toate zonele agricole ale tarii, aceste rezultate financiare favorabile au fost diminuate substantial prin cresterea costurilor de infiintare a culturilor agricole de toamna.
In acest caz, exista pericolul iminent ca din lipsa mijloacelor financiare ale producatorilor agricoli, drastic diminuate de seceta, care se prelungeste, exista posibilitatea de a ramane o suprafata foarte mare neinsamantata cu cereale de toamna si sa fie calamitate suprafete mari din cultura rapitei deja semanata.
De asemenea, facem precizarea ca agricultorii care au accesat fonduri europene si care s-au imprumutat la banci pentru acestea, au tinut cont de subventia promisa de Guvernul Romaniei.
LAPAR, ca federatie reprezentativa a agricultorilor din sectorul vegetal in numele tuturor producatorilor agricoli din sectorul vegetal din Romania CERE ministrului Agriculturii, primului ministru si Guvernului Romaniei sa NU promoveze aceasta H.G.
Ne exprimam speranta, ca asa cum a promis Guvernul Romaniei prin vocea autorizata a primului ministru, domnul Emil Boc si a ministrului Agriculturii, domnul Valeriu Tabara, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata care se acorda in agricultura in sectorul vegetal pentru anul 2011, sa fie de 176 euro/ha, ceea ce va putea conduce la posibilitatea finantarii productiei agricole pentru anul 2012.

Nicolae SITARU, presedinte LAPAR


Citeste si:


Editorial
Inainte de a fi prim-ministru, Dacian Ciolos nu parea deloc angajat īn politica. Imaginea sa era de un Mugur Isarescu al Agriculturii. Acum, pe la cusaturi, i se vede croiala de politician. Si de stanga, si de dreapta. Pe asta se bazeaza si zvonul ca va prelua conducerea unui Partid Prezidential. Ciolos nu a cazut din cer. A fost numit ministru de Tariceanu, cand era la PNL. Apoi, a devenit comisar cand Bruxellesul era al popularilor (crestin-democrati). In reforma Politicii Agricole, Ciolos s-a dovedit tot liberal, bine ponderat. De exemplu, a cerut plafonarea subventiilor pentru fermele mari si foarte mari. "Nu pot sa iau bani de la contribuabilul de rand si sa-i dau milioane unui om de afaceri." Cei care s-au opus acestei logici au fost tocmai social-democratii lui Victor Ponta. De altfel, toata reforma agricola a lui Ciolos a fost īn favoarea micilor fermieri. In logica politica europeana, ei sunt marea masa a micilor proprietari, care īsi apara proprietatea īmpotriva dogmei socialiste "ce-i al tau e si-al meu".La noi, micii fermieri nu prea exista. Ori nu au constiinta ca sunt proprietari. Noi mai avem īn sate cateva ramasite ale taranimii de altadata, ramasa īn afara istoriei.Unii dintre ei castiga bine, dar - ca Moromete - nu vor sa plateasca "fonciirea". Aceasta taranime, mai ales īn satele din Vechiul Regat, voteaza īndeobste cu PSD. Daca stai sa-i asculti, duc chiar dorul colhozurilor de altadata. In istoria noastra a existat un puternic partid taranesc, al īnvatatorului Ion Mihalache. Partid al unei clase producatoare. Nici Pavelescu de la PNTCD, nici Marcel Cucu, nici Stelian Fuia n-au īnteles asta. Satul romanesc nu mai are seva sa hraneasca micile ferme de familie. Floarea taranimii a murit odata cu Legiunea; a murit, apoi, pe frontul de la Stalingrad; a mai murit la Canal; a murit īn iluzia industrializarii. Mai nou, floarea tinerimii din sate culege capsuni īn Italia ori Spania. Un Ciolos adept al reinventarii taranimii ar risca sa devina un fel de Don Quijote care se lupta cu morile de vant, īmpotriva globalizarii. Cum ar fi ca Ciolos sa puna la cale Camere agricole doar pentru micii fermieri? Ori sa sustina cadastrarea doar pentru persoanele fizice, nu si pentru cele juridice?