Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Guvernul nu mai plateste partea sa din subventia directa pe suprafata, de 75 de euro pe hectar

Comunicat de presa

Membrii LAPAR si toti producatorii agricoli din sectorul vegetal din Romania, luand cunostinta de proiectul de act legislativ privind stabilirea pentru anul 2011, a cuantumului maxim al platilor directe pe suprafata si a platilor separate pentru zahar, care se acorda in agricultura pentru sectorul vegetal, protesteaza si sunt profund ingrijorati de initierea acestui act normativ, care stabileste pentru anul 2011 pentru schema unica pe suprafata SAPS, un cuantum maxim de plata pe hectar de 100,65 euro.
Din Nota de Fundamentare la pozitia 5, reiese ca sumele totale necesare aplicarii schemelor directe - PNDC - care se aloca de la bugetul de stat nu mai se acorda.
Mentionam ca in procesul de elaborare a prezentului proiect de act normativ NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor reprezentative din sectorul vegetal.
Neavand loc aceste consultari, nu se poate afirma ca propunerile si recomandarile facute in cadrul acestor consultari au fost luate in considerare la stabilirea cuantumului indicativ al nivelului platilor din sectorul vegetal, intrucat nu au fost mentionate.
Nimeni si niciun agricultor nu ar fi acceptat acest nivel, pe care in mod ARBITRAR
l-ati stabilit, fara a fi si noi consultati.
De asemenea, NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor profesionale si patronale pe filiera de produs - OIPA - cereale si produse derivate din sectorul vegetal.
Reiese evident, ca pentru anul 2011, prin prezenta Hotarare de Guvern, se stabileste cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata de 100,65 euro/ha.
Din luarile de cuvant din acest an, ale ministrului Agriculturii si ale conducerii APIA (director general, director general adjunct), pentru anul 2011, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata era STABILIT in valoare de 176 euro/ha.
Precizam ca, desi anul acesta majoritatea producatorilor agricoli din sectorul vegetal au realizat o productie mai buna fata de anii anteriori, preturile de achizitie au fost mai scazute cu pana la 30% fata de anul trecut.
In acest context, producatorii agricoli din Romania nu au realizat venituri mai mari decat anul trecut si chiar fata de anii anteriori.
Cu toate acestea, rezultatele mai bune obtinute in acest an sunt datorate atat conditiilor meteo climatice favorabile cat si cuantumului maxim al schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare acordate in anul 2010.
Efectul a fost resimtit printr-o crestere a PIB-ului Romaniei, datorat agriculturii cat si prin mentinerea inflatiei la un nivel apropiat de cel prognozat. Dar, de peste 2 luni de cand s-a instalat seceta atmosferica si cea pedologica in toate zonele agricole ale tarii, aceste rezultate financiare favorabile au fost diminuate substantial prin cresterea costurilor de infiintare a culturilor agricole de toamna.
In acest caz, exista pericolul iminent ca din lipsa mijloacelor financiare ale producatorilor agricoli, drastic diminuate de seceta, care se prelungeste, exista posibilitatea de a ramane o suprafata foarte mare neinsamantata cu cereale de toamna si sa fie calamitate suprafete mari din cultura rapitei deja semanata.
De asemenea, facem precizarea ca agricultorii care au accesat fonduri europene si care s-au imprumutat la banci pentru acestea, au tinut cont de subventia promisa de Guvernul Romaniei.
LAPAR, ca federatie reprezentativa a agricultorilor din sectorul vegetal in numele tuturor producatorilor agricoli din sectorul vegetal din Romania CERE ministrului Agriculturii, primului ministru si Guvernului Romaniei sa NU promoveze aceasta H.G.
Ne exprimam speranta, ca asa cum a promis Guvernul Romaniei prin vocea autorizata a primului ministru, domnul Emil Boc si a ministrului Agriculturii, domnul Valeriu Tabara, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata care se acorda in agricultura in sectorul vegetal pentru anul 2011, sa fie de 176 euro/ha, ceea ce va putea conduce la posibilitatea finantarii productiei agricole pentru anul 2012.

Nicolae SITARU, presedinte LAPAR


Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt īn joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua īntre cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai īntai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, īn consiliile de administratie. Ori, avem īn Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam īn iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat īntr-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat īn ultimii 10-15 ani. Acestea au, īntr-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai īn judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor īndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi īn continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani īncoace.