Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Guvernul nu mai plateste partea sa din subventia directa pe suprafata, de 75 de euro pe hectar

Comunicat de presa

Membrii LAPAR si toti producatorii agricoli din sectorul vegetal din Romania, luand cunostinta de proiectul de act legislativ privind stabilirea pentru anul 2011, a cuantumului maxim al platilor directe pe suprafata si a platilor separate pentru zahar, care se acorda in agricultura pentru sectorul vegetal, protesteaza si sunt profund ingrijorati de initierea acestui act normativ, care stabileste pentru anul 2011 pentru schema unica pe suprafata SAPS, un cuantum maxim de plata pe hectar de 100,65 euro.
Din Nota de Fundamentare la pozitia 5, reiese ca sumele totale necesare aplicarii schemelor directe - PNDC - care se aloca de la bugetul de stat nu mai se acorda.
Mentionam ca in procesul de elaborare a prezentului proiect de act normativ NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor reprezentative din sectorul vegetal.
Neavand loc aceste consultari, nu se poate afirma ca propunerile si recomandarile facute in cadrul acestor consultari au fost luate in considerare la stabilirea cuantumului indicativ al nivelului platilor din sectorul vegetal, intrucat nu au fost mentionate.
Nimeni si niciun agricultor nu ar fi acceptat acest nivel, pe care in mod ARBITRAR
l-ati stabilit, fara a fi si noi consultati.
De asemenea, NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor profesionale si patronale pe filiera de produs - OIPA - cereale si produse derivate din sectorul vegetal.
Reiese evident, ca pentru anul 2011, prin prezenta Hotarare de Guvern, se stabileste cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata de 100,65 euro/ha.
Din luarile de cuvant din acest an, ale ministrului Agriculturii si ale conducerii APIA (director general, director general adjunct), pentru anul 2011, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata era STABILIT in valoare de 176 euro/ha.
Precizam ca, desi anul acesta majoritatea producatorilor agricoli din sectorul vegetal au realizat o productie mai buna fata de anii anteriori, preturile de achizitie au fost mai scazute cu pana la 30% fata de anul trecut.
In acest context, producatorii agricoli din Romania nu au realizat venituri mai mari decat anul trecut si chiar fata de anii anteriori.
Cu toate acestea, rezultatele mai bune obtinute in acest an sunt datorate atat conditiilor meteo climatice favorabile cat si cuantumului maxim al schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare acordate in anul 2010.
Efectul a fost resimtit printr-o crestere a PIB-ului Romaniei, datorat agriculturii cat si prin mentinerea inflatiei la un nivel apropiat de cel prognozat. Dar, de peste 2 luni de cand s-a instalat seceta atmosferica si cea pedologica in toate zonele agricole ale tarii, aceste rezultate financiare favorabile au fost diminuate substantial prin cresterea costurilor de infiintare a culturilor agricole de toamna.
In acest caz, exista pericolul iminent ca din lipsa mijloacelor financiare ale producatorilor agricoli, drastic diminuate de seceta, care se prelungeste, exista posibilitatea de a ramane o suprafata foarte mare neinsamantata cu cereale de toamna si sa fie calamitate suprafete mari din cultura rapitei deja semanata.
De asemenea, facem precizarea ca agricultorii care au accesat fonduri europene si care s-au imprumutat la banci pentru acestea, au tinut cont de subventia promisa de Guvernul Romaniei.
LAPAR, ca federatie reprezentativa a agricultorilor din sectorul vegetal in numele tuturor producatorilor agricoli din sectorul vegetal din Romania CERE ministrului Agriculturii, primului ministru si Guvernului Romaniei sa NU promoveze aceasta H.G.
Ne exprimam speranta, ca asa cum a promis Guvernul Romaniei prin vocea autorizata a primului ministru, domnul Emil Boc si a ministrului Agriculturii, domnul Valeriu Tabara, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata care se acorda in agricultura in sectorul vegetal pentru anul 2011, sa fie de 176 euro/ha, ceea ce va putea conduce la posibilitatea finantarii productiei agricole pentru anul 2012.

Nicolae SITARU, presedinte LAPAR


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.