Profitul agricol nr 45
30 noiembrie 2016
Guvernul nu mai plateste partea sa din subventia directa pe suprafata, de 75 de euro pe hectar

Comunicat de presa

Membrii LAPAR si toti producatorii agricoli din sectorul vegetal din Romania, luand cunostinta de proiectul de act legislativ privind stabilirea pentru anul 2011, a cuantumului maxim al platilor directe pe suprafata si a platilor separate pentru zahar, care se acorda in agricultura pentru sectorul vegetal, protesteaza si sunt profund ingrijorati de initierea acestui act normativ, care stabileste pentru anul 2011 pentru schema unica pe suprafata SAPS, un cuantum maxim de plata pe hectar de 100,65 euro.
Din Nota de Fundamentare la pozitia 5, reiese ca sumele totale necesare aplicarii schemelor directe - PNDC - care se aloca de la bugetul de stat nu mai se acorda.
Mentionam ca in procesul de elaborare a prezentului proiect de act normativ NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor reprezentative din sectorul vegetal.
Neavand loc aceste consultari, nu se poate afirma ca propunerile si recomandarile facute in cadrul acestor consultari au fost luate in considerare la stabilirea cuantumului indicativ al nivelului platilor din sectorul vegetal, intrucat nu au fost mentionate.
Nimeni si niciun agricultor nu ar fi acceptat acest nivel, pe care in mod ARBITRAR
l-ati stabilit, fara a fi si noi consultati.
De asemenea, NU au avut loc consultari cu reprezentantii asociatiilor profesionale si patronale pe filiera de produs - OIPA - cereale si produse derivate din sectorul vegetal.
Reiese evident, ca pentru anul 2011, prin prezenta Hotarare de Guvern, se stabileste cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata de 100,65 euro/ha.
Din luarile de cuvant din acest an, ale ministrului Agriculturii si ale conducerii APIA (director general, director general adjunct), pentru anul 2011, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata era STABILIT in valoare de 176 euro/ha.
Precizam ca, desi anul acesta majoritatea producatorilor agricoli din sectorul vegetal au realizat o productie mai buna fata de anii anteriori, preturile de achizitie au fost mai scazute cu pana la 30% fata de anul trecut.
In acest context, producatorii agricoli din Romania nu au realizat venituri mai mari decat anul trecut si chiar fata de anii anteriori.
Cu toate acestea, rezultatele mai bune obtinute in acest an sunt datorate atat conditiilor meteo climatice favorabile cat si cuantumului maxim al schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare acordate in anul 2010.
Efectul a fost resimtit printr-o crestere a PIB-ului Romaniei, datorat agriculturii cat si prin mentinerea inflatiei la un nivel apropiat de cel prognozat. Dar, de peste 2 luni de cand s-a instalat seceta atmosferica si cea pedologica in toate zonele agricole ale tarii, aceste rezultate financiare favorabile au fost diminuate substantial prin cresterea costurilor de infiintare a culturilor agricole de toamna.
In acest caz, exista pericolul iminent ca din lipsa mijloacelor financiare ale producatorilor agricoli, drastic diminuate de seceta, care se prelungeste, exista posibilitatea de a ramane o suprafata foarte mare neinsamantata cu cereale de toamna si sa fie calamitate suprafete mari din cultura rapitei deja semanata.
De asemenea, facem precizarea ca agricultorii care au accesat fonduri europene si care s-au imprumutat la banci pentru acestea, au tinut cont de subventia promisa de Guvernul Romaniei.
LAPAR, ca federatie reprezentativa a agricultorilor din sectorul vegetal in numele tuturor producatorilor agricoli din sectorul vegetal din Romania CERE ministrului Agriculturii, primului ministru si Guvernului Romaniei sa NU promoveze aceasta H.G.
Ne exprimam speranta, ca asa cum a promis Guvernul Romaniei prin vocea autorizata a primului ministru, domnul Emil Boc si a ministrului Agriculturii, domnul Valeriu Tabara, cuantumul maxim al platilor directe unice pe suprafata care se acorda in agricultura in sectorul vegetal pentru anul 2011, sa fie de 176 euro/ha, ceea ce va putea conduce la posibilitatea finantarii productiei agricole pentru anul 2012.

Nicolae SITARU, presedinte LAPAR


Citeste si:


Opinii agro-politice
Sectorul cresterii vacilor de lapte ar trebui īmpartit īn functie de zonele de relief. Daca pentru zona de campie, fermele cu multe capete, de tip industrial, sunt cele care renteaza, la deal si munte, un rol important trebuie sa īl aiba fermele mici, īn care sa se creeze produse specifice. Politicile MADR, care pana acum au īncurajat doar fermele mari de vaci cu lapte, ar trebui sa se orienteze pe ambele directii, considera ministrul Achim Irimescu. "Trebuie sa vedem unde se obtine performanta cea mai mare. Adica, pentru productia industriala, ar trebui sa localizam aceste ferme, īn principal la campie. Pentru ca acolo, īn mod sigur poti face productie competitiva. In zona de munte, desi e laptele cel mai sanatos si mai bun, problema e ca nu sunt rase superperformante. Ar trebui īncurajati crescatorii sa treaca la rase perfomante. Odata cu introducerea denumirii de produs montan, ar trebui sa avem produse din zona de munte etichetate corespunzator si sa īncurajam consumatorul sa cumpere astfel de produse. In Germania si Austria, avem lapte din Alpi si lapte din Tirol, care este mai scump cu 20-30 de centi pe litru, dar merita, pentru ca e un lapte de calitate. Trebuie musai sa mentinem si producatorii mici, care sunt īn masura sa aduca venituri īn zonele de deal si munte", puncteaza Irimescu. El este de parere ca trebuie īncurajata cresterea vacilor de lapte la munte, dar pe un segment specific. "Pasunile montane, la peste 1.000 m altitudine, sunt pentru oi. La altitudini mai mici, ar fi ideal sa fie mai ales vaca de carne, dar si vaca de lapte, acolo unde renteaza. Sper ca pe viitor Ministerul sa reuseasca sa impuna o strategie."