La Ministerul Agriculturii se afla in curs de avizare un proiect de Ordonanta de Urgenta prin care statul ar urma sa constituie un fond de creditare de 300 de milioane de lei (700 de milioane de euro) pentru beneficiarii de fonduri europene. Guvernul considera ca astfel va ajuta fermierii sa cofinanteze mai usor proiectele.
Banii ar urma sa fie accesati de catre banci, pe baza unor conventii incheiate cu MADR. Bancile selectate vor acorda din acest fond credite catre agricultori. Ordonanta prevede ca termenele de rambursare si dobanzile sa fie stabilite de bancile comerciale prin negociere cu fermierii. Pentru sumele trase din fond, bancile vor plati anual ministerului o dobanda.
Creditele vor fi acordate pentru maxim 10 ani, cu o perioada de gratie intre 1-5 ani, in functie de specificul proiectului. Imprumuturile vor fi accesate doar de fermierii care au contracte de finantare nerambursabila incheiate cu APDRP. Valoarea creditelor va putea acoperi nivelul cheltuielilor eligibile si neeligibile ale proiectului. Creditele vor putea fi luate de cei care au accesat proiecte pe masurile ?Modernizarea exploatatiilor agricole?, ?Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere?, ?Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi?, ?Incurajarea activitatilor turistice?.
Imprumuturile pot fi garantate de catre beneficiar prin certificate de depozit, garantii reale pe animale, masini si utilaje agricole, ipoteca asupra cladirilor si terenurilor agricole, plantatiilor sau orice alte garantii agreate de banci.
Ce parere au fermierii despre crearea acestui fond si, mai ales, ce parere au despre faptul ca bancile comerciale sunt cele care vor fi cele care stabilesc dobanzile si termenele de rambursare?


Vasile Lungu, fermier, comuna Trifesti, judetul Iasi:

Nu mi se pare corecta folosirea banilor statului asa cum este scris in proiectul Ordonantei. Dupa opinia mea, cea mai directa formula de ajutor pentru fermieri ar fi subventionarea dobanzilor. Asa, ar ajunge banii in buzunarul fermierilor. Asa cum era creditul agricol cu cativa ani in urma. Conform acestui proiect, mie mi se pare ca statul subventioneaza bancile, nu fermierii. Daca bancile au nevoie de bani sa dea credite, se pot imprumuta de pe piata financiara.
Apoi, stiu ca majoritatea bancilor au capital strain. Nu vad de ce aceste institutii ar fi chemate sa administreze banii statului roman. Cred ca statul, pe banii lui, ar trebui sa impuna bancilor un plafon al dobanzii. Peste acest plafon, bancile sa liciteze doar comisioane de administrare. Sa fie agreate de Ministerul Agriculturii bancile care practica cele mai mici comisioane de operare.

Constantin Iancu, fermier, comuna Dranic, judetul Dolj:

Am rezerve fata de acest proiect. Banca este un intermediar intre stat si fermier. Ma tem ca, in loc sa scada costurile, bancile ii vor cere fermierului sa plateasca costurile bancii: comisioane de gestionare, dobanzi etc. Mi se pare un mecanism destul de complicat.
Daca statul vrea sa-i ajute pe fermieri sa acceseze fonduri europene, trebuie in primul rand sa modifice regulamentele de aprobare a proiectelor facute de fermieri. Acum, exista o birocratie extrem de complicata, un hatis de prevederi facute parca sa-l descurajeze pe fermier. Un agricultor, fie el cu studii superioare si cu experienta in administratie, se afla in imposibilitatea de a intocmi toate documentatiile cerute.
Sunt de parere ca acesti bani, pe care statul vrea sa-i aduca in sprijinul agricultorilor, ar trebui sa se acorde mai degraba asa cum s-a facut in 2002, cand statul a subventionat cu 50% utilajele agricole. Fermierii mergeau la dealerul de masini si utilaje, cumparau utilajul de care aveau nevoie, plateau 50% din suma, iar 50% venea de la stat, fara niciun intermediar.
Statul ar trebui sa vina direct in intampinarea fermierilor si nu prin intermediul bancilor, care se vor bate pe acesti bani.
O solutie ar fi si aceea ca statul sa dea banii numai bancilor cu capital de stat - EximBank sau CEC Bank, iar dobanda sa fie stabilita prin ordonanta: cat mai aproape de zero!

Claudiu Franc, fermier Satu Mare:

Nu inteleg bine de ce putem acorda subventii pentru agricultori dar nu putem acorda asa numitele ?ajutoare de stat?. Mie mi-a ramas inima la modelul care l-a reprezentat Legea 231, prin care, pana in 2010, s-a subventionat dobanda creditelor. Cu ajutorul acelei legi, fermierul putea sa ia credite pentru dezvoltarea exploatatiilor, pentru cumparari de animale, pentru ce avea el nevoie. Si, daca indeplinea toate criteriile de rambursare a creditelor, primea o bonificatie de 40%. In tot acest timp, bancile isi luau comisioanele, dar fermierul era scutit de plata dobanzii. Erau bani in plus in buzunarul lui. Asa ar trebui facut si acum.
Daca am fi avut o banca a agricultorilor, in care fermierii sa detina capitalul social, venirea unor bani de la bugetul de stat era cu totul altceva.
In situatia in care suntem, mi s-ar parea normal ca Guvernul sa dea banii unei banci de stat si sa hotarasca si nivelul dobanzii.
Bancile comerciale vor tergiversa acordarea creditelor ca sa poata folosi banii in afacerile lor. Imi imaginez un caz limita in care bancile comerciale ar lua bani de la bugetul Ministerului Agriculturii si vor imprumuta aceiasi bani... Ministerului Finantelor!
Ar mai trebui gandit si in functie de proiectul pentru viitoarea PAC. Vine perioada 2014-2020 si va trebui sa se creeze fonduri mutuale pentru fermieri. Iar acesti bani ar trebui sa fie prinsi acolo. Fermierii vor veni si ei cu contributia lor. Dar, vor putea sa acceseze sume pentru finantare, pentru despagubiri. La fiecare leu investit in acest fond, UE va putea contribui cu 70%. Din astfel de fonduri mutuale, olandezii si francezii au creat banci ale agricultorilor. Prin ele se finanteaza activitatea de productie, investitiile, in conditii cu adevarat avantajoase pentru producatorii agricoli.

Alina BARDAS