Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
De ce vor sa cantareasca sfecla de zahar baietii destepti ai ministrului Silaghi de la Transporturi

In Guvernul Romaniei, ministrii par sa fie dusmani unul cu altul. Poate nici nu vorbesc intre ei. Isi fac sicane unii, altora. Silaghi, de la Transporturi, ii pune bete-n roate lui Constantin, de la Agricultura:
Silaghi anunta modificarea unei H.G.(nr. 1373/2008) privind reglementarea circulatiei rutiere a produselor agricole (numitele "bunuri divizibile"). El, Silaghi, vrea ca soferii ori tractoristii care transporta recolta pe mai mult de 70 km, sa aiba, obligatoriu, un tichet de cantar. Mai multe organizatii profesionale din agricultura au protestat. Dar, ministrului de la Transporturi nu-i pasa. Lasa-l pe-ala de la Agricultura sa aiba necazuri cu ai lui!
De exemplu, Federatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahar si Asociatia Producatorilor de Zahar din Sfecla i-au explicat dlui Silaghi, intr-o scrisoare, considerentele pentru care sfecla ar trebui sa fie exceptata de la regula "tichetului de cantar".

Sfecla de zahar - spun cultivatorii - ocupa anul acesta 27.300 ha situate in 16 judete. Este preconizata obtinerea unei productii totale de 960.000 tone de sfecla. Dupa recoltare, sfecla trebuie transportata la cele 4 fabrici existente (Oradea, Ludus, Bod si Roman). De exemplu, fabrica de zahar din Roman are o zona de aprovizionare de 10 judete. Distanta medie de aprovizionare este de peste 300 km.

Transportul se face exclusiv cu mijloace auto, 24 de ore din 24, conform unor grafice de aprovizionare ritmica a fabricilor, in perioada 20 septembrie -15 ianuarie. Masina incarcata cu sfecla pleaca din camp cu aviz de expeditie intocmit de furnizor. Sfecla se receptioneaza, cantitativ si calitativ, dupa anumite standarde, la fabrica de zahar. Numai acolo exista logistica si aparatura pentru asa ceva. Cantarirea sfeclei pe traseu, in alte puncte de cantarire, nu este, practic, posibila.

Sfecla de zahar este unul din putinele produse agricole cu taxare inversa, integral fiscalizata, care are o piata strict reglementata printr-un Acord Interprofesional.
In Romania nu exista fabrici clandestine, care sa proceseze sfecla. Fabricile existente contracteaza si achizitioneaza sfecla direct, fara intermediari si proceseaza intreaga cantitate de sfecla produsa in tara. Aceste fabrici sunt atent controlate de autoritatile agricole; ele raporteaza lunar livrarile, preturile si stocurile de zahar. Astfel, evaziunea in sectorul sfeclei de zahar este exclusa.

In statele membre ale UE, in anul 2011, s-a produs si transportat la cele 103 fabrici de zahar cantitatea de 107 milioane tone de sfecla. Intreaga cantitate de sfecla transportata a fost cantarita exclusiv numai in incinta fabricilor de zahar.
Bineinteles, aceleasi argumente au fost trimise si Ministerului Agriculturii. Inclusiv un detaliu: o cantitate de 550.000 tone sfecla, transportata cu mijloace de transport de 22 tone, ar necesita 25.000 de cantariri. Inmultiti cu 300 lei/cantarire, da 7.500.000 lei noi. Bani pe care au pus ochii niste baieti destepti. Probabil, ai dlui Silaghi. Ei au cantare. Le trebuie si o lege care sa-i oblige pe agricultori sa treaca pe la ei. Ce mai conteaza ca pretul zaharului creste cu 144 lei pe tona?

G. Ostroveanu


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!