Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Noutati de la BASF in protectia vitei-de-vie impotriva bolilor si a daunatorilor

Pe 8 decembrie, Organizatia Interprofesionala Vitivinicola (ONIV) si compania BASF au organizat la USAMV Bucuresti simpozionul "Noutati in protectia vitei-de-vie impotriva bolilor si a daunatorilor". Au participat reprezentanti ai societatilor cu profil vitivinicol, cadre didactice si studenti din USAMV Bucuresti.
In prezidiu au luat loc Stefan Diaconescu, rectorul USAMV, Constantin Horia Iliescu, directorul general al Institutului pentru Protectia Plantelor, Claudiu Necsulescu, presedintele ONIV, Petre Mocanu, director executiv al ONIV si reprezentantii companiei BASF.

Scheme de tratament pe baza de calcule matematice
In expunerea sa, Bernard Molot, director al Centrului Nimes din cadrul Institutului Francez pentru Vita-de-vie si Vin, a reliefat ca este gresit sa se continue aplicarea tratamentelor pentru combaterea manei, fainarii si putregaiului cenusiu pe baza unui calendar traditional. In noile scheme de tratament folosite se aplica monitorizarea pe baza de calcule matematice a tuturor factorilor pedoclimatici.
Un alt aspect asupra caruia Bernard Molot a atras atentia este greseala multor viticultori de a "uita", imediat dupa cules, de faptul ca tocmai in aceste luni se formeaza germenii bolilor care vor periclita recolta de anul viitor. Aplicarea din timp a tratamentelor corecte reduce riscurile si cheltuielile.
Au mai vorbit Liviu Chira, director pentru culturi horticole din cadrul BASF Romania, despre noile produse ale companiei si Katrin Felshart, expert BASF Germania, despre modificarile aparute in legislatia europeana privind produsele de protectie a plantelor care vor fi aprobate anul viitor.
In acest context, Stephen Karl, director BASF al Diviziei Protectia Plantelor pentru Romania si Bulgaria, a tinut sa reaminteasca producatorilor prezenti despre faptul ca produsul Enervin este deja omologat in mai multe tari, iar cercetarile efectuate au confirmat ca nu prezinta niciun fel de risc pentru sanatatea populatiei.

STEFAN TERIS

Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des īn ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa īnlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit īn lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat īn opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori īn agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni īnstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute īn carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste īntrebari vin īn functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, īn timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca īn contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar īn cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care īi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca īn retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu īn mod real; dar īn mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata īmpartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si īn ceea ce īnseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri īn conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa īnsemne si mai multe cereale consumate. Deci, īn final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, īn mod sigur īn 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.