Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Noutati de la BASF in protectia vitei-de-vie impotriva bolilor si a daunatorilor

Pe 8 decembrie, Organizatia Interprofesionala Vitivinicola (ONIV) si compania BASF au organizat la USAMV Bucuresti simpozionul "Noutati in protectia vitei-de-vie impotriva bolilor si a daunatorilor". Au participat reprezentanti ai societatilor cu profil vitivinicol, cadre didactice si studenti din USAMV Bucuresti.
In prezidiu au luat loc Stefan Diaconescu, rectorul USAMV, Constantin Horia Iliescu, directorul general al Institutului pentru Protectia Plantelor, Claudiu Necsulescu, presedintele ONIV, Petre Mocanu, director executiv al ONIV si reprezentantii companiei BASF.

Scheme de tratament pe baza de calcule matematice
In expunerea sa, Bernard Molot, director al Centrului Nimes din cadrul Institutului Francez pentru Vita-de-vie si Vin, a reliefat ca este gresit sa se continue aplicarea tratamentelor pentru combaterea manei, fainarii si putregaiului cenusiu pe baza unui calendar traditional. In noile scheme de tratament folosite se aplica monitorizarea pe baza de calcule matematice a tuturor factorilor pedoclimatici.
Un alt aspect asupra caruia Bernard Molot a atras atentia este greseala multor viticultori de a "uita", imediat dupa cules, de faptul ca tocmai in aceste luni se formeaza germenii bolilor care vor periclita recolta de anul viitor. Aplicarea din timp a tratamentelor corecte reduce riscurile si cheltuielile.
Au mai vorbit Liviu Chira, director pentru culturi horticole din cadrul BASF Romania, despre noile produse ale companiei si Katrin Felshart, expert BASF Germania, despre modificarile aparute in legislatia europeana privind produsele de protectie a plantelor care vor fi aprobate anul viitor.
In acest context, Stephen Karl, director BASF al Diviziei Protectia Plantelor pentru Romania si Bulgaria, a tinut sa reaminteasca producatorilor prezenti despre faptul ca produsul Enervin este deja omologat in mai multe tari, iar cercetarile efectuate au confirmat ca nu prezinta niciun fel de risc pentru sanatatea populatiei.

STEFAN TERIS

Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.