Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Noutati de la BASF in protectia vitei-de-vie impotriva bolilor si a daunatorilor

Pe 8 decembrie, Organizatia Interprofesionala Vitivinicola (ONIV) si compania BASF au organizat la USAMV Bucuresti simpozionul "Noutati in protectia vitei-de-vie impotriva bolilor si a daunatorilor". Au participat reprezentanti ai societatilor cu profil vitivinicol, cadre didactice si studenti din USAMV Bucuresti.
In prezidiu au luat loc Stefan Diaconescu, rectorul USAMV, Constantin Horia Iliescu, directorul general al Institutului pentru Protectia Plantelor, Claudiu Necsulescu, presedintele ONIV, Petre Mocanu, director executiv al ONIV si reprezentantii companiei BASF.

Scheme de tratament pe baza de calcule matematice
In expunerea sa, Bernard Molot, director al Centrului Nimes din cadrul Institutului Francez pentru Vita-de-vie si Vin, a reliefat ca este gresit sa se continue aplicarea tratamentelor pentru combaterea manei, fainarii si putregaiului cenusiu pe baza unui calendar traditional. In noile scheme de tratament folosite se aplica monitorizarea pe baza de calcule matematice a tuturor factorilor pedoclimatici.
Un alt aspect asupra caruia Bernard Molot a atras atentia este greseala multor viticultori de a "uita", imediat dupa cules, de faptul ca tocmai in aceste luni se formeaza germenii bolilor care vor periclita recolta de anul viitor. Aplicarea din timp a tratamentelor corecte reduce riscurile si cheltuielile.
Au mai vorbit Liviu Chira, director pentru culturi horticole din cadrul BASF Romania, despre noile produse ale companiei si Katrin Felshart, expert BASF Germania, despre modificarile aparute in legislatia europeana privind produsele de protectie a plantelor care vor fi aprobate anul viitor.
In acest context, Stephen Karl, director BASF al Diviziei Protectia Plantelor pentru Romania si Bulgaria, a tinut sa reaminteasca producatorilor prezenti despre faptul ca produsul Enervin este deja omologat in mai multe tari, iar cercetarile efectuate au confirmat ca nu prezinta niciun fel de risc pentru sanatatea populatiei.

STEFAN TERIS

Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt în joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua între cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai întai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, în consiliile de administratie. Ori, avem în Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam în iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat într-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani. Acestea au, într-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai în judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor îndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi în continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani încoace.