Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Eugen Popa rezista in vremuri grele

Fiindca nu era multumit de productia de lapte, Eugen Popa, coproprietarul Aicbac Bacau, din satul Serbesti, comuna Saucesti, a incrucisat vacile din rasa Simmental cu tauri de top Red Holstein. Asa a crescut productia de lapte, iar vacile lui au preluat si vigoarea de la Simmental.
Strategia nu a fost nicidecum a unui fermier pe care-l dadeau banii afara din casa. Pentru a se asigura de succes, a pastrat si carnea, si laptele. "Stateam prost cu laptele, pentru ca Simmental este o rasa mixta carne-lapte. Am importat 75 de vaci Holstein Friza din Olanda, in 2002, dupa care am inceput sa insamantam vacile Simmental cu Red Holstein. Am zis ca, daca nu merge carnea, poate merge laptele. Si invers", explica Eugen Popa.
Asa a ajuns la 250 de vaci cu lapte si 500 de vitele si juninci. Aicbac este singura ferma din tara cu un efectiv atat de mare de Red Holstein.

"Nu am inventat eu roata! Incrucisarea este un fenomen valabil, nu numai la aceste rase. Depinde ce urmaresti. Rasa Simmental nu ma mai satisfacea financiar, fiindca, genetic, productia de lapte este mai slaba. Pretul laptelui nu acoperea costurile. Reuseam o productie de 5.000 de litri pe zi, care, impartita la 305 vaci mulse, insemnau 15-16 litri de lapte pe vaca.
Dupa consultari cu specialisti ca Mihai Petcu si Gheorghe Neata, am decis imbunatatirea efectivelor. Eu nu am vrut sa inlocuiesc rasa. Am facut insamantari cu Red Holstein pe Simmental pe 70% din efectiv. Am ajuns acum la o productie medie de 24 de litri/cap de vaca. Am vrut sa pastrez si carnea, si laptele. Red Holstein a venit cu zestrea genetica pentru productia de lapte si a preluat ceva din vigoarea exemplarelor de Simmental. Voi ramane insa mai departe pe Red Holstein", spune fermierul.

Fecior de "chiabur"
Om inalt si drept, Popa este inconfundabil cu palaria lui de cow-boy, de care se desparte doar iarna. Prin stilul caustic, domina grupurile de fermieri la orice intrunire publica. Prezinta concis problemele agriculturii, fara menajamente, indiferent ce oficial ar fi de fata. La Indagra, am vazut cum l-a mustrat pe Daniel Constantin, fiindca ministrul nu a reusit sa-l convinga pe Victor Ponta sa treaca pe la crescatorii de vaci, macar sa vada ce animale expuneau.
S-a nascut pe 28 februarie 1946, in satul Tamas din judetul Bacau. Este fiul "chiaburului" Iancu Popa, care avea la colectivizare 28 de hectare. Tatal sau fusese pe frontul de rasarit pana la Cotul Donului. S-a intors si, la fel ca multi romani, credea ca vin americanii. Cand au aparut primii activisti care vorbeau despre colhozul sovietic, el spunea: "Ba, lasati-o balta! Eu am vazut ca rusii traiesc in bordeiele lor mai rau ca porcii din cotetul meu". A fost suficient. A trebuit sa stea fugar, o vreme. Dar, de el stia inclusiv seful de post din comuna. El l-a trimis argat la Sagu, la Timis. Avea un prieten acolo, tot militian. Atunci i-a cunoscut pe apropiatii lui Horia Sima de la Mandra. Apoi l-au prins, i-au confiscat armele si a facut puscarie grea. A avut 5 copii, din care 4 au facut studii superioare intr-o perioada in care dosarele atarnau greu.

Fermier de Buhusi
Eugen Popa a terminat Agronomia la Timisoara, in 1973. Tata murise, mama era singura, nu mai mai avea pe nimeni. A venit la Laboratorul de Agrochimie din Bacau, dupa care a cerut o ferma de la directorul Trustului IAS Bacau. A fost trimis, impreuna cu sotia, la Buhusi, la "cea mai proasta ferma din trust". Atunci l-a cunoscut pe Gheorghe Antohi, pe-atunci inginer sef la trust. A lucrat acolo pana in 1981. Facea cultura mare pe 400 de hectare. Pamantul era sarac, asa ca l-a convins pe Antohi sa schimbe profilul fermei. Directorul voia ferma de vaci. "Cand am auzit, am spus ca mai degraba plec. Eu stiam ce inseamna vaca. «Dar tu ce zici?», m-a intrebat. «Eu spun ca ar fi buna o ferma de oi.» Si am facut o ferma de oi in 1977. In 1979, am adus cu vaporul 3.000 de oi Corriedale si Suffolk din Noua Zeelanda la Buhusi. Au mers excelent. Eram printre primii din Romania la productia de lana. Cand am plecat de la Buhusi, i-am lasat cu 6.000 de oi. Acum nu mai au nimic. S-a ales praful de aceasta genetica dupa 1990.
Cand m-au pus director la Statiunea de la Secuieni, am adus si acolo 2.000 de capete. Am stat acolo pana in 1990. Atunci m-au dat afara. I-am lasat cu 14.000 de oi.
Pana in 1997 am fost director general la Directia Agricola Bacau, cand m-au dat afara. M-am dus la Agricola International si pastoresc aceiasi IAS la care am fost angajat. In 2000, am privatizat ferma in nume propriu: eu, Gheorghe Antohi si Grigore Horoi. Avem un numar egal de actiuni toti trei."

Esec in accesarea banilor europeni
In anul 2000, cei trei actionari aveau 100 de vaci Simmental si 300 ha de pamant in arenda, 4 tractoare U650 si 2 tractoare 475. Acum au 1.800 ha de teren in arenda. Popa a cumparat 200 ha de teren arabil de la Huruiesti, Tataresti, Buhusi.
S-a dotat cu tractoare Fendt de 300 CP, cu semanatori, combine. A beneficiat de un program SAPARD de 500.000 de euro, din care luat o parte din utilaje. A incercat sa atraga fonduri europene de inca 3 ori, in 2009, 2010, 2011. Inutil.
"Nu nu am reusit sa ne incadram in conditiile din ghidului solicitantului. M-am suparat si mi-am luat utilaje in leasing. In 2000, nu aveam ce face cu laptele si am construit o fabrica de branzeturi. De la zero. Am facut-o in vechea cantina si proceseaza 5.000 de litri pe zi. Procesez numai laptele nostru. Facem toate produsele lactate, in afara de cascaval. Avem si 4 magazine. Este mai rentabil daca inchizi cercul", precizeaza Eugen Popa.
Mai are 9 dozatoare in Bacau. Este unicul pe piata. "Eu vand aproximativ 2.000 de litri pe zi prin dozatoare. In Piata Sud, Piata Nord, in Piata Centrala, in Kaufland si in alte magazine. Dozatoarele ma ajuta sa rezist. Vand cu 3 lei pe litru si obtin 4.000-6.000 de lei pe zi."
Viteii ii intarca la 90 de zile. Taurasii ii vinde imediat dupa fatare. "Este convenabil pentru ca vitelul ingrasat nu are inca un pret bun." Vrea sa vanda vreo 70 de juninci. A fost seceta si nu prea are clienti.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!