Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Itinerare tehnologice la porumb folosite la InterAgro

Asociatia Producatorilor de Porumb Muntenia Sud nu pierde timpul! Infiintata ca sa ajute efectiv producatorii de porumb, a inceput cu succes sa suplineasca lipsa unui sistem de consultanta. Cu 16-17.000 ha cultivate anual cu porumb si o productie medie de peste 9 t/ha in 2011, cea mai mare suprafata fiind neirigata, InterAgro are multe de aratat celorlalti fermieri.

InterAgro este unul din cei mai importanti actori de pe piata agricola din Romania, ce pare a avea resurse nelimitate. In special de materie cenusie! Dar nici cele tehnologice nu sunt mai putin importante! Lucreaza 50.000 ha in 11 puncte de lucru, cu numai 250 de angajati. Suprafata fermelor variaza de la 800 ha (in judetul Calarasi), la 15.000 ha la Zimnicea (judetul Teleorman). Tractoarele (de pana la 550-600 CP) lucreaza atat cu semanatori de 18 m, care pot semana 320 ha de rapita in 12 ore, cat si cu echipamente adaptate de proprii specialisti, uneori folosind materiale de la "fiare vechi". De aceea, nu-i de mirare ca Sorin Dogaru, directorul departamentului de agricultura de la Inter Agro, considera ca "in 2-3 ani ajungem unde vrem". Dar se poate si mai bine, deoarece se poate castiga timp schimband opinii cu alti fermieri.

"Afli noutati, ca sa castigi un an!" Acesta este unul din motivele pentru care o parte din expunerea lui Sorin Dogaru s-a referit la elemente tehnologice relativ noi: semanatul direct, strip-till si folosirea ingrasamintelor lichide cu azot, astfel incat fiecare fermier sa-si expuna experienta personala si sa invete din realizarile celorlalti.
Tehnologia clasica a porumbului la InterAgro are urmatoarele elemente principale.
Alegerea hibrizilor. Subliniind faptul ca sunt observatii strict personale, specialistii de la InterAgro au ales, pentru cele 16.000 ha cultivate cu porumb in acest an, 18 hibrizi: 9 de la Pioneer, 8 de la DeKalb si unul, pentru siloz, de la Caussade Semences.
In punctele de lucru s-au incercat, cu bune rezultate, si alti hibrizi, dar nimeni nu-si permite sa-si transforme campurile in table de sah, folosind cei mai buni hibrizi de la toate firmele producatoare. Din observatiile efectuate in fermele InterAgro, cei mai toleranti hibrizi la seceta s-au dovedit cei de la Pioneer, DeKalb si Syngenta. Cele mai bune rezultate s-au obtinut la Zimnicea: 12 t/ha la neirigat si 15 t/ha la irigat.
Densitatea la semanat variaza intre 65-70.000 b.g./ha. Tratamentul cu insecticide (imidacloprid in doza de 8-9 l/t) se face in 3 statii specializate.
Lucrarile solului. Toamna se ara la 30-35 cm sau se scarifica (o data la 4 ani) la 45-55 cm. Aratura este foarte uniforma, astfel incat pregatirea patului germinativ sa se realizeze primavara, printr-o singura lucrare cu combinatorul (la 30° fata de directia araturii), prin care se incorporeaza si ingrasamintele cu azot (ureea). "Nu se framanta inutil solul ca sa se piarda apa". De aceea, discul (dar unul cu talere mici si lama nivelatoare) se foloseste numai la deschiderea urmelor pentru MA, pentru ca imprastierea ingrasamintelor sa se faca cat mai uniform.
Fertilizarea. Pe solurile fertile (cernoziomuri si brun roscate), se aplica toata doza de uree (cca. 300 kg/ha), la pregatirea patului germinativ, iar pe brancioguri se fractioneaza in doua: 150 kg/ha inainte de semanat, iar restul odata cu prasila (efectuata mai ales pentru incorporarea ureei).

Fosforul se aplica sub forma de DAP (16:48), 150-200 kg/ha, ca ingrasaminte starter, odata cu semanatul. Nu se utilizeaza ingrasaminte foliare.
Controlul buruienilor. Rezultate foarte bune s-au obtinut cu Adengo (aplicat din ziua semanatului pana la 3 frunze ale porumbului si cu Lumax (postemergent timpuriu, pana in faza de 3-4 frunze). Cele doua erbicide se folosesc fiecare pe aproximativ 50% din suprafata, Lumax aplicandu-se pe solele cu o imburuienare mai mare cu dicotile. Pe 40% din suprafata se aplica graminicide (nicosulfuron), in faza de 5-7 frunze. Daca este cazul, se mai foloseste si Ceredin pana la maximum 6 frunze.
Noi elemente tehnologice sunt experimentate la InterAgro. Pentru perfectionarea/optimizarea lor, Sorin Dogaru asteapta si sugestiile celorlalti membri ai asociatiei. Iata cateva dintre ele:
Semanatului porumbului la 55 cm intre randuri. Teoretic, aceasta varianta este favorabila in conditii de stres hidric. Desi scumpa (necesita echipament special de recoltare), aceasta varianta va fi incercata pe 100 ha la ferma de langa Ploiesti.
Aplicarea fungicidului Opera si a unui insecticid (cand plantele au inaltimea de 1-1,2 m), pentru a stimula metabolismul plantelor si controlul bolilor (helmintosporioza si taciunele inflorescentelor), in vederea atingerii potentialului de productie al hibrizilor.
Aplicarea unor produse care maresc randamentul fotosintezei. Prin efectuarea a doua tratamente, s-ar putea obtine sporuri de productie de 10-20%.

Utilizarea ingrasamintelor microgranulate cu fosfor. Utilizate odata la 2 ani (in alternanta cu DAP), la semanat, ca ingrasaminte starter (30-35 kg/ha), acest tip de ingrasaminte ar putea reduce costul fertilizarii cu fosfor (fara a afecta productia), cu 100-150 lei/ha.
Utilizarea ingrasamintelor lichide cu azot. "Treceti la ingrasaminte cu azot lichid!" este sfatul lui Sorin Dogaru. Arnaud Perrein, singurul dintre cei prezenti care foloseste aceasta tehnologie, ii sustine propunerea. Aplicarea se face mult mai uniform decat in cazul ingrasamintelor solide. Iar investitiile nu sunt foarte mari. Pentru transportul de la Amonil Slobozia, Arnaud Perrein foloseste o veche cisterna de motorina, iar duzele si pompele (care trebuie sa fie rezistente la coroziune) nu costa foarte mult. O "saltea" (rezervorul de cauciuc pentru ingrasaminte lichide) costa 6.000-7.000 de euro.
O tona de ingrasaminte lichide costa cu aproape 200 lei mai putin decat una de azotat de amoniu (la acelasi continut de azot).

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!