Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Legea cooperatiei agricole, o lege fara continut

In urma cu un an, mai multi parlamentari ai Comisiilor de Agricultura au initiat o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii 566/2004, a cooperatiei agricole. Proiectul a trecut de comisiile de specialitate si se afla acum in Plenul Parlamentului, pentru aprobare.

Potrivit proiectului de act normativ, persoanele fizice autorizate pot deveni membre atat in cooperativele agricole de gradul 1, cat si in cele de gradul 2. Astfel, "cooperativele agricole de gradul 1 sunt asociatii de persoane fizice si persoane fizice autorizate definite conform OUG 44/2008. Cooperativele agricole de gradul 2 sunt persoane juridice constituite din persoane fizice, persoane fizice autorizate si persoane juridice, dupa caz, in scopul integrarii pe orizontala si pe verticala a activitatii economice desfasurate de acestea si autorizate in conformitate cu prevederile prezentei legi."
Conform proiectului, actul constitutiv al cooperativei agricole cuprinde, in mod obligatoriu, denumirea si sediul; tipul si gradul cooperativei agricole; lista cu numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul, codul numeric personal, cetatenia persoanelor fizice, membrii fondatori, denumirea, numarul din registrul comertului si sediul persoanelor fizice autorizate, definite conform OUG 44/2008, si a persoanelor juridice membri cooperatori.
Poate fi membru cooperator al unei cooperative orice persoana fizica, persoana fizica autorizata, definita conform OUG 44/2008, sau persoana juridica ce: are capacitatea deplina de exercitiu, respectiv este legal constituita; impartaseste scopul comun; face o cerere de aderare, cu exceptia membrilor fondatori; subscrie si plateste numarul de parti sociale prevazute in actul constitutiv; se angajeaza sa respecte prevederile legale si actul constitutiv al cooperativei agricole etc.
Desi proiectul de act normativ este bine vazut de cei care au sau au condus cooperative, acestia considera ca legii i-ar trebui aduse mult mai multe modificari.

Mircea Ciurea,
Cooperativa Somes Aries:

Modificarea este de bun augur. Pentru ca persoanele fizice sau intreprinderile individuale puteau fi membre, dar persoanele fizice autorizate, care sunt platitoare de taxe si impozite, nu erau recunoscute.
De altfel, sunt foarte multe masuri pe fonduri europene care te obliga sa devii persoana fizica autorizata. Iar asta automat te facea sa nu mai poti fi membru intr-o cooperativa. Ceea ce nu era corect.
Ma bucura aceasta modificare, mai ales ca in urma cu o luna am avut o intalnire de lucru la Ministerul Agriculturii cu secretarul de stat Daniel Botanoiu, in care am vorbit tocmai despre neajunsurile acestei legi. Noi am avut atunci mai multe cerinte, printre care si aceasta.
O alta cerinta a fost legata de gestionarea cotei de lapte. Pentru a obtine autorizatia de a gestiona cota de lapte a membrilor cooperatori este o prevedere aberanta prin care se cere cooperativei un punct de colectare a laptelui. Adica procesatorul poate sa colecteze direct din tancurile de racire de la fermieri, iar noi ca si cooperativa nu. Asa ca am solicitat ca aceasta prevedere sa fie eliminata. De asemenea, am mai solicitat sa se modifice Legea Cooperatiei si Codul Fiscal, astfel incat cooperativa sa poata negocia pretul la motorina de la distribuitori. Noi sa distribuim membrilor, iar fermierii sa beneficieze de acciza la motorina.
Ar mai trebui ca Legea cooperatiei sa se modifice astfel incat cooperativele sa aiba anumite facilitati. De exemplu, noi, ca si cooperativa, sa beneficiem de punctaj suplimentar la investitiile prin PNDR.

Mihai Lungu,
fost presedinte al Cooperativei agricole Muntenia:

Introducerea persoanelor fizice autorizate in randul membrilor de cooperative nu rezolva problemele. Legea trebuie modificata si adaptata conditiilor romanesti. A fost o lege facuta cu consultanti din strainatate, experti din SUA cu experienta, dar dintr-un mediu ecomomic complet diferit de cel romanesc sau european. Este o lege care e ca nuca in perete, ca dovada ca astazi sistemul cooperatist nu este decat o fatada. Este la fel de nedezvoltat ca imediat dupa aparitia acestei legi, ceea este o dovada ca legea nu este functionala. Avem cooperative doar pentru ca existenta lor le ofera membrilor niste avantaje. Dar ele nu fac servicii pentru membri.
Un lucru clar ce ar trebui prevazut in lege, este ca membrii cooperativei nu trebuie considerati ca un grup de sistemul bancar. Pentru ca atunci isi plafoneaza unul altuia creditele. De exemplu, la Cooperativa Muntenia, cand ne-am dus la FGCR sa ne garanteze creditele la membrii cooperativei, nu a putut sa ne mai dea garantii pentru ca depasisem plafonul de grup, fiind mai mult de 7 membri. Membrilor li s-a zis ca li se pot garanta creditele daca ies din cooperativa. Deci, se ajunge la niste anomalii.

Adrian Radulescu,
fost vicepresedinte al Cooperativei agricole Muntenia:

Legea, asa cum este ea in prezent, nu aduce nici un fel de facilitate membrilor. Ea a fost facuta ca sa spunem ca avem si noi o lege a cooperativelor. Este de fapt o alta forma de asociere; in loc sa faci o societate pe actiuni, faci o cooperativa agricola. Doar ca nu mai sunt actiuni, ci sunt parti sociale.
In mod normal, o cooperativa agricola era buna daca iti crea facilitati. De exemplu, in acordarea de subventii primesti mai mult cu o anumita suma, in cazul in care face investitii ai un anumit sprijin, etc. Cooperativa nu este vazuta ca o asociere de membri, de terenuri, de animale, ci ca o societate comerciala, care face niste servicii membrilor ei. Dar legea este asa de prost definita, inclusiv la partea cu serviciile, incat nu te ajuta cu nimic. De exemplu, noi cei care am pus bazele Cooperativei Muntenia am fost acuzati ca am creat un grup organizat pentru fraudarea fondurilor europene. Nu s-a inteles care a fost de fapt scopul ei.
Legea ar trebui sa prevada ca in interiorul cooperativei sa circule marfurile fara TVA. De exemplu, daca eu cumpar purcei din afara cooperativei fara TVA si vand unui membru cu TVA, iar el mi-l ramburseaza peste 5 luni, pentru ca atunci produce porcii, nu l-am nenorocit?

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!