Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
AGRITECHNICA 2013

Saptamana trecuta, Germania a fost polul magnetic al lumii agricole. Orasul Hanovra a gazduit Agritechnica, cea mai mare expozitie de masini agricole de pe Pamant. De la inceput, organizatorii au promis ca editia din acest an va fi una gigantica. Si au reusit. Astfel ca, pentru o saptamana, de pe 10 pana pe 16 noiembrie, Hanovra a fost locul de intalnire al profesionistilor agriculturii.

Numaratoarea vizitatorilor a depasit 450.000 de oameni, in majoritate fermieri, prestatori de servicii si dealeri de utilaje. Dintre acestia, peste 110.000 au venit din afara Germaniei.
Corina Mares, reprezentanta organizatorului Agritechnica in Romania, spunea ca a dat peste 1.000 de bilete fermierilor romani. Pe langa ei, fiecare dealer de utilaje agricole a trimis reprezentanti in standurile firmelor din portofoliul de vanzari. Unele companii au organizat grupuri consistente de vizitatori pe cheltuiala lor, cum au facut cei de la Claas Romania si NHR Agropartners.

Pentru prima data, a existat la expozitie un stand al Romaniei. Nu a fost mare, a fost suficient de incapator pentru cei ce doreau sa se opreasca pentru cateva minute, sa schimbe impresii in limba natala. Aici s-a oprit pentru o discutie si Daniel Botanoiu, secretar de stat, impreuna cu rectorii de la universitatile agricole din tara. Tot aici i-am intalnit pe cei mai importanti ziaristi de la televiziuni si reviste de pe la noi, fermieri, fete frumoase imbracate cu ii. Pe mese, cum altfel, erau degetare de palinca si produse traditionale.

Lumea agricola nu are criza, are noutati

Agritechnica este o expozitie surprinzatoare. Standurile firmelor se intind pe aproape 50 de hectare. Totul sub panouri de sticla, in spatii bine incalzite si aerisite. Nu cred sa fie vreun nume serios in lumea masinilor agricole care sa lipseasca de la acest eveniment.
Apoi, Agritechnica este o expozitie a noutatilor, a inovatiilor de tot felul. Constructorii aduc aici tehnica cu care vor iesi ei pe piata in 2014-2015, poate chiar mai tarziu. Este un prilej sa vezi cum va arata agricultura peste cativa ani, aceea normala, palpabila, nu cea cu nuante SF care s-ar putea sa fie peste 30 de ani.
La aceasta expozitie firmele cunoscute inchiriaza fiecare spatii de cateva mii de metri patrati. Producatorii se intrec in a si le amenaja cat mai interesant, ca vizitatorii sa tina minte ca i-au vazut la expozitie. In standul Claas era un tractor urcat pe perete. Unul adevarat, nu o macheta din plastic.
La Agritechnica nu sunt deloc animale, dar o hala este dedicata agriculturii metanului. Cisterne de dejectii de toate capacitatile, digestoare pentru metan din ce in ce mai mari si mai eficiente, echipamente diverse pentru transformarea gazului in curent electric si o lume care vorbeste despre agricultor ca producator de energie.
In Germania exista deja cateva comune independente de reteaua de curent a statului. Oamenii isi iau tot curentul electric de la fermele din jur, din eoliene si panouri solare.
Tot in Germania am vazut fermieri care produc si vand gaz metan lichefiat, la butelii, nu doar energie electrica. Poate ca la noi e mai greu de aplicat ideea comunei independente, dar ar prinde foarte bine notiunea de "ferma independenta energetic". Proprietarul fermei sa nu mai plateasca de pilda pentru curentul electric folosit, ci sa si-l produca singur. Unii deja fac pasi mari in directia aceasta.

Succesul unei expozitii este dat si de drumuri

Spatiul expozitional unde se desfasoara Agritechnica este un superlativ din punct de vedere al infrastructurii. Are propria gara de tren, are statii de tramvai pe laterale, are propria linie de autobuz cu aeroportul si cu centrul orasului, are cam 30.000 de locuri de parcare, are autobuze interne care deservesc halele si parcarea.
Intr-una din zile am vazut cum politia germana a inchis pe cativa kilometri sensul invers al autostrazii care trece pe langa expozitie, pentru a fluidiza traficul de masini care veneau la Agritechnica.
De fiecare data, timp de 3 zile cat am vizitat expozitia, nu a fost o problema parcarea. Undeva se gasea sigur un loc. E adevarat, nu in buza intrarii, dar exista kilometri de trotuare rulante, mai multe ca la aeroporturi.
Apoi, la fiecare intrare sunt garderobe pentru vizitatori. Care functioneaza cu o precizie de ceasornic. Doar se desfasoara in noiembrie, afara e frig, dar in hale e deja incomod sa vizitezi cu haina de iarna pe tine.
Concluzionand, expozitia de la Hanovra este una care trebuie bifata. Ca toate expozitiile mari, se va mai tine abia peste doi ani. Timp in care constructorii pot sa respire si sa inventeze altceva. Pentru ca si in 2015 vor trebui sa capteze atentia fermierilor din lumea intreaga.
Pentru organizatorii romani de expozitii si pentru expozanti, provocarea abia incepe. Cei 1.000 de fermieri mari care au vizitat Agritechnica au vazut superlativul. Acum, pentru a-i convinge sa le fie vizitatori in Romania, trebuie momiti cu noutati, asa, ca in Germania.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!