Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Consideratii privind īntocmirea amenajamentului pastoral

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor.

Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament.
Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.
Daca lucrarile cuprinse īn primele elemente din amenajament (acte de proprietate, descriere geografica si topografica), pot fi realizate pe baza documentelor si informatiilor existente, activitatile referitoare la descrierea statiunilor si determinarea tipurilor de pajisti si stabilirea tehnologiilor de cultura si exploatare a pajistilor, necesita deplasarea si culegerea de informatii pe teren.
Avand īn vedere complexitatea covorului vegetal, functiile si caracteristicile sale, evaluarea acestuia este obligatorie sa fie facuta de catre specialistii īn domeniu.
Astfel, pentru determinarea capacitatii de productie este necesara bonitarea vegetatiei si a terenului.

Bonitarea vegetatiei cuprinde calculul Valorii pastorale (Vp) pe baza compozitiei floristice, a gradului de acoperire (%) si a valorii furajere a speciilor (IS), Vp= (% x Is) / 100. Valoarea pastorala se determina īn functie de existenta golurilor īn covorul vegetal, a musuroaielor, pietrelor, sau a vegetatiei lemnoase. Fiecarui punct de bonitare īi corespunde o īncarcatura de 0,02 UVM/ha. Astfel, daca obtinem Vp=43, vom avea o īncarcatura de 0,86 UVM/ha.
Pe baza informatiilor culese, specialistii pratotehnicieni vor stabili masurile tehnologice ce vor fi aplicate, corelate cu cerintele de Agro-mediu, evolutia anuala a productivitatii covorului vegetal, directia de evolutie īn timp a covorului vegetal.
Pe pajistile aflate sub contract de Agro-mediu (pachetele P1; P2) se vor respecta urmatoarele cerinte: īncarcatura va fi cuprinsa īntre 0,3-1 UVM; nu se vor utiliza fertilizanti chimici, iar fertilizarea se va efectua cu maxim 30 kg/ha N provenit din īngrasaminte organice; lucrarile de īntretinere a pajistilor (combaterea vegetatiei ierboasa si lemnoasa nevaloroasa) se va efectua manual; recoltarea fanetelor se va efectua dupa data de 1 iulie, iar P2 impune recoltarea manuala a furajelor; completarea golurilor prin supraīnsamantare se va efectua numai cu specii de graminee si leguminoase prezente īn covorul vegetal. Responsabilitatea pentru respectarea bunelor conditii agricole si de mediu revine exclusiv utilizatorului.
Se va stabili necesarul zilnic de apa pentru animale si modul de asigurare prin identificarea surselor (masurarea debitului) si amenajarea locurilor de adapat.

Avand īn vedere valorificarea eficienta a furajului prin pastrarea compozitiei floristice, a ratei de crestere a plantelor si asigurarea cerintelor nutritionale a animalelor, pajistile vor fi īmpartite īn unitati de exploatare (UEx) si tarlale. Existenta unor limite naturale, productivitatea pajistilor si masurile de īmbunatatire ce se vor aplica, pot da dimensiunea unitatii de exploatare si a tarlalelor. Numarul de tarlale se va majora cu 1-2, reprezentand tarlalele care se vor īmbunatati anual prin rotatie. Pentru 1 UEx nu se va depasi īncarcatura de 100 UVM.
Perioada de pasunat este variabila īn functie de zona, fiind de minim 90 zile pentru zona montana si de 180 zile pentru zona de campie.
Amenajamentul pastoral se va īntocmi de catre specialistii īn domeniu, pe o perioada de 10 ani, cuprinzand toate suprafetele de pajisti aflate īn proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale, indiferent daca au fost, sau nu concesionate pana īn prezent. Data limita de īntocmire a amenajamentelor este 1 noiembrie 2014.
Modul de implementare a amenajamentului pastoral se stabileste prin contractul de concesiune sau īnchiriere, conform pevederilor legale, responsabilitatea pentru gestionarea pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament, cu respectarea bunelor conditii agricole si de mediu revenind exclusiv utilizatorului, iar primarii prin aparatul de specialitate asigura controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajistile concesionate, sau īnchiriate.

dr. ing. Iosif RAZEC


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.