Între cele doua razboaie mondiale autoritatile romane au avut un program ambitios de perdele forestiere pe terenurile agricole secetoase din Baragan, Dobrogea, Basarabia si alte regiuni cu deficit de umiditate.
La baza acestor planuri de înfiintare a perdelelor forestiere au stat studiile si cercetarile întreprinse de savantul agronom acad. Gheorghe Ionescu-Sisesti si ale savantului silvicultor Marin Dracea, împreuna cu colaboratorii lor, sprijiniti de regimul monarhic si toate guvernele Romaniei Mari.
Dupa cel de Al doilea Razboi Mondial si instaurarea noului regim, perdele forestiere de pe teritoriul actual al Romaniei au fost neglijate pana la distrugere dupa anii 1960, cand s-a încheiat colectivizarea agriculturii, fiind considerate de atotstiutorii comunisti ca nerentabile, în locul lor fiind extinse culturile cerealiere.
În vara anului 2008, sub tutela Academiei Romane am efectuat o vizita de documentare împreuna cu acad. Cristian Hera si acad. Victor Giurgiu la Institutul de Cercetari Agricole "Dobrogea" din tara vecina Bulgaria.
Gazdele noastre ne-au prezentat rezultatele cercetarilor stiintifice deosebit de valoroase asupra productiilor de cereale si plante tehnice în conditii de climat secetos, ocrotite de perdelele forestiere înfiintate de romani în fostul Cadrilater. Sta marturie în acest sens însemnul anului 1926 pe unul din trunchiul unui copac din perdeaua înfiintata de romani. Productiile de grau si porumb au fost mai mari cu pana la 50% la adapostul perdelelor forestiere fata de absenta acestora.
Pe langa conditiile de vegetatie mai bune pentru culturi, sub aspectul mentinerii umiditatii solului si aerului, pavaza împotriva vantului si alte binefaceri pentru microclimatul local, perdelele forestiere sunt o sursa de lemn într-o zona lipsita de paduri si un habitat pentru pasari si alti pradatori ai daunatorilor care dijmuiesc recoltele.
Suprafata ocupata de perdelele forestiere, aparent fara productie agricola, este recompensata cu brio de sporul de productie al culturilor din preajma lor.
În cazul pajistilor cu perdele forestiere, animalele în sezonul de pasunat beneficiaza de umbra cu spor de productie (lapte, carne etc.) de peste 20-40% fata de cele care pasc în plin soare dogoritor, fara protectie.
Din avion se observa si mai bine caroiajul parcelelor forestiere din Dobrogea de Sud bulgareasca si amputarea dramatica a lor pe linia frontierei spre Dobrogea romaneasca.
Anul trecut am efectuat o croaziera pe Dunare de la Fetesti la Odesa. Din cauza marii agitate între Ismail si destinatia finala, Odesa, am calatorit cu un autocar, de unde am remarcat prezenta perdelelor forestiere din sudul Basarabiei în campia secetoasa a Bugeacului.
Ghidul nostru a marturisit ca aceste perdele au fost înfiintate de romani între cele doua conflagratii mondiale si ucrainenii, cunoscand utilitatea lor, nu le-au defrisat, la fel ca bulgarii. Numai noi, sub îndrumarea fostului regim, avid de productii agricole tot mai mari, am distrus din temelii un lucru bine facut de generatiile luminate anterioare, cum sunt perdelele forestiere sau agroforestiere.
Dupa schimbarile climatice din ultima vreme, cu ierni vantoase care spulbera zapada si îngroapa sub nameti cai de acces si gospodarii, urmate de veri toride, secetoase cu furtuni devastatoare, ce bine ne-ar fi prins si noua perdelele agroforestiere înfiintate de predecesorii nostri. Vorba aceea "Da, Doamne, mintea romanului de pe urma"!
Ca o reparatie a greselilor din trecut, în decembrie 2011 a aparut Legea privind unele masuri pentru realizarea "Sistemului National de perdele forestiere de protectie" (Legea 213/2011). Aplicarea ei la nivel de tara în zonele cu probleme de climat arid nu s-a produs pana acum conform asteptarilor, din cauza lipsei de fonduri bugetare pentru acest scop si a insuficientei pregatiri si întelegeri a proprietarilor de terenuri agricole asupra eficientei acestor masuri.
În perspectiva speram sa demaram aceasta actiune de înfiintare a perdelelor agroforestiere si cu alocarea unor fonduri pentru preîntampinarea efectelor negative ale schimbarilor climatice din ultima vreme si a securitatii agroalimentare viitoare a tarii noastre.
dr. ing. Teodor MARUSCA
director tehnic ICD Pajisti Brasov
