Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cum vor fi tractoarele Valtra peste 60 de ani

Andrei OSTROVEANU

60 de ani este o varsta frumoasa pentru o companie. Iar evenimentele de genul acesta se sarbatoresc cu fast. Nu a incalcat “protocolul” nici compania finlandeza Valtra.
60 de ani de existenta a brandului au fost marcati printr-un simpozion cu o tema incitanta: cum va arata agricultura viitorului, cu accent pe masinile agricole. Jocul de imaginatie nu se intindea pe urmatoarea decada, ci pe urmatorii 60 de ani. Ceea ce, sa fim onesti, nu e deloc usor de previzionat si lasa loc extrem de multor interpretari. Iar futurologii (specialistii in viitor) invitati de companie au avut ce spune.

O calatorie in tara lui Mos Craciun
Invitatii la sarbatorirea Valtra au fost jurnalisti de la principalele reviste agricole din Europa. La finalul lunii ianuarie, decolam spre Finlanda, un grup de patru romani, trei jurnalisti: Gheorghe Ghise de la Ferma, Ionut Vanatoru de la Agrimedia si subsemnatul, insotiti de dealerul in Romania al constructorului, Leo Coca, de la Mewi. In plin secol al zborului cu avionul, calatoria spre Helsinki nu este deloc una scurta. Sau, nu suntem noi in calea marilor rute aviatice. Drumul este chiar nitel intortocheat: de la Bucuresti se zboara la Timisoara, apoi de la Timisoara la Munchen, si abia de aici la Helsinki. Si inca nu s-a terminat. De la Helsinki urmeaza un drum de aproximativ 3 ore spre nord, cu masina, pana la Jyvaskyla, orasul ales de Valtra pentru desfasurarea evenimentului. De aici pana la fabrica din Soulahti mai este o alta ora de mers.
Prima impresie care imi vine in minte este cea a unei tari albe. De la aeroportul de langa capitala pana spre Cercul Polar, totul in jur era alb. Copaci, sosele, pana si firele de curent electric. Rareori in peisajul hibernal mai aparea cate o casa de un rosu inchis, ca de visina putreda. Parca locuitorii se plictisesc de albul omniprezent, si incearca sa-si mai pigmenteze viata.
Autostrazile sunt impecabile, iluminate aproape in intregime, dar acoperite de un strat subtire si uniform de zapada. Sa ne gandim ca intr-o tara mai mare ca Romania, si cu o populatie pe sfert, de doar 5 milioane de locuitori, si aceia concentrati in sud, ar fi cam greu sa curete cineva zapada pana la asfalt pe toate drumurile. De aceea, finlandezii folosesc cauciucuri de iarna speciale, cu crampoane.
Intr-o prima pauza, comentam scaderea brusca a temperaturii. La Helsinki erau cam -2 grade, iar pe la jumatatea drumului spre nord deja scazusem la -11. Nici nu ne gandeam ca doar cateva ore ne desparteau de frigul din Jyvaskyla, de -24 de grade. Iar albul zapezii, din interesant devenise prea intens, de-a dreptul obositor.

Speculatii despre cum va arata
agricultura viitorului
Tema centrala a simpozionului a fost legata de cresterea populatiei globului si scaderea resurselor de hrana. Un subiect se pare drag marilor corporatii. Iar futurologii, invitati sa-si sustina prezentarile, nu s-au dat in loc de la nici o speculatie. Cu nuate sumbre, primul vorbitor deschidea problema crizei alimentare iminente. In opinia sa, Europa nu va sta bine pe niciun plan. Cu o populatie imbatranita, va face greu fata valului de emigranti.
In schimb, noi stele economice se vor naste, din grupul E7, cele 7 state cu economii deocamdata emergente. Acestea sunt China, Rusia, Brazilia, Indonezia, Turcia, Mexic si India. Toate au un potential semnificativ si populatii in crestere. Piata cu cel mai mare avant alimentar va fi cea reprezentata de populatiile musulmane si cele asiatice.
Urmatorii ani vor arata o presiune tot mai crescuta pe piata carnii. Daca populatia deja bogata a SUA ori UE se orienteaza spre diete bazate pe legume, populatiile in crestere din economiile emergente vor vrea mai multa carne. Si, pentru ca isi vor permite sa cumpere mai mult si mai scump, vor duce la modificari in piata furajelor. Aceste schimbari se vor vedea in urmatorii 3 ani in Asia.
In opinia vorbitorilor, agricultura viitorului ridica totusi cateva semne de intrebare. Va fi o agricultura condusa de corporatii. Iar fermele de sute de mii de hectare sau chiar mai mari vor fi regula. In paralel, nu este exclusa nicio agricultura urbana, dezvoltata pe verticala, intre spatiile de birouri. Oamenii isi vor putea controla cu ajutorul computerului, direct de la birou si de acasa, mica lor bucatica de pamant, iar seara se pot duce sa mai culeaga una alta.
Luandu-se foarte in serios, unul dintre vorbitori descria un viitor in care oamenii vor avea mari acvarii acasa. Acestea vor avea un rol de filtrare si reciclare ale apei uzate, dar vor fi si o sursa de hrana. Adica, vom ajunge sa pescuim acasa, in acvariu, si sa mancam pestii si fructele de mare proaspete.

Viitorul Valtra suna ceva mai bine
Dupa previziunile sumbre, de foamete si lipsa apei potabile, lansate de futurologi, optimismul staff-ului Valtra a fost unul binevenit. Ca orice companie serioasa, si Valtra incearca sa ghiceasca viitorul, pentru a putea dezvolta din timp masini agricole si fabrici pe pietele ce vor importante.
Tractorul viitorului desenat de Valtra nu va semana deloc cu cel de acum. Va fi un tractor conectat, normal, la Internet. Astfel, departamentele de service vor comunica direct, in timp real, cu utilajele. Iar unele reparatii vor putea fi comandate de la distanta.
Fermele viitorului vor cere utilaje si solutii personalizate pentru fiecare in parte. Intr-un plan care acum suna SF, staff-ul Valtra vorbea despre tractoare cu latime de deplasare variabila, in stare sa aiba 3 metri distanta intre roti in camp, si doar 2 metri pe sosele. De aici pana la motorul cu apa mai e doar un pas mic de imaginatie. Un concept interesant este si tractorul modular, compus de fapt din doua tractoare mai mici. Botezat ANTS, in traducere furnici, tractorul viitorului va trebui sa indeplineasca mult mai multe sarcini intr-o ferma decat acum. Iar faptul ca dintr-un tractor se pot face doua doar printr-o apasare de buton, a lasat toata presa agricola cu gura cascata. Astfel, daca fermierul va avea nevoie de mai putina forta, va folosi doar jumatate de tractor. Iar pentru lucrarile grele, cele doua se vor cupla si vor lucra impreuna. In viitor, cabina va fi optionala, fermierul putand sa-si struneasca utilajul din fotoliul de acasa. Si chiar sa conduca cele doua tractoare in acelasi timp.
Rotile se vor putea modifica din mers, adaptandu-se singure la conditiile de sol. Si fiecare va avea propriul motor electric.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!