Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cand lipsesti de la Bruxelles, Ecoruralis face lobby... pentru fermele mici

La Bruxelles a avut loc, saptamana trecuta, cea mai mare conferinta despre viitorul PAC, cu peste 600 de participanti. Presedintii marilor asociatii de fermieri de la noi, LAPAR si ProAgro, nu au participat. A fost acolo īnsa, ba chiar a luat si cuvantul, Brīndusa Bīrhala, de la Asociatia Ecoruralis. Ea a explicat salii arhipline cum īn Romania, unde sunt cele mai mari ferme din Europa, ar fi bine ca subventiile sa fie redistribuite fermelor mici.

Cand am ajuns conferinta organizata de Comisia Europeana, am trecut īn revista numele participantilor din Romania. Erau īn brosura Brīndusa Bīrhala, de la Ecoruralis, si Gergely Nyiro, de la Asociatia Tinerilor Fermieri din judetul Harghita. Prezenta pe lista a lui Achim Irimescu nu a fost o surpriza, deoarece el stie sa fie prezent la evenimentele importante de la Bruxelles.
M-a intrigat ca nu participa nimeni nici de la ProAgro, nici de la LAPAR.

Dezbaterea despre viitorul PAC s-a dus destul de interactiv.
Phil Hogan a avut un discurs scurt, dupa care a plecat. Nu se simtea tocmai bine, spunea jurnalistilor unul dintre oamenii lui de īncredere. Ce e drept, Hogan are toate motivele sa fie epuizat. A petrecut zile si nopti īn Japonia, negociind cotele de export pentru branza, unul dintre punctele care tineau blocat tratatul de liber schimb semnat tot saptamana trecuta de UE cu Japonia.

Dupa plecarea comisarului, au vorbit mai multi oficiali.
Intre discursuri s-a dat drumul la interventii din sala. Parea ca fiecare ridica mana sa spuna ceva. Un nivel de entuziasm greu de imaginat chiar si pentru moderatorul īntalnirii, care a trebuit sa selecteze cui da dreptul sa vorbeasca. Ca sa atraga atentia, cineva chiar si-a aprins lanterna de la telefon.
Au fost voci care au cerut reducerea subventiilor. In favoarea mentinerii lor la acelasi nivel a intervenit un oficial din Cehia, tara care are ferme mari ca si Romania. La un moment dat, Tassos Haniotis de la Comisia Europena a īncercat sa echilibreze discutia. A adus cifre care aratau ca si īn actuala PAC subventiile scad pe hectar cu cat creste marimea fermei. Deci exista un fel de redistributie. La nivel central, exista īnsa īngrijorarea ca 80% din banii europeni merg catre 20% din ferme.

Care a fost singura voce pe care am auzit-o din Romania? O tanara care se ocupa de gradinarit īn Campia de Vest. Pentru precizie, redau discursul ei.
"Ma numesc Brīndusa Bīrhala, sunt un nou venit īn agricultura taraneasca si membru al Asociatiei Ecoruralis. Noi promovam suveranitatea alimentara si este foarte important ca noul PAC sa priveasca si noile state membre, mai ales Romania, care este casa populatiei rurale celei mai numeroase din UE. Aceasta populatie ofera servicii de mediu foarte ridicate si este pe cale de disparitie. De asemenea, īn Romania avem un sistem agricol dual īn care exista si ferme foarte mari. Cele mai mari ferme din Europa din punctul de vedere al suprafetei se afla īn Romania. Iar cuantumul lor de sprijin pe pilonul 1- plati directe este extrem de mare. Organizatia noastra sustine nevoia de a stopa astfel de efecte perverse ale platilor pentru o redistributie justa si pentru protejarea acestor ferme familiale de subzistenta si semisubzistenta. Dorim, de asemenea, si protejarea accesului la piata prin deschiderea portilor pentru produsele traditionale care sunt foarte cerute de populatie, dar deocamdata sunt īn competitie foarte ridicata cu retailerii si cu produsele industriale. Pentru o Europa justa trebuie sa ne uitam foarte mult la cei mai vulnerabili!"

Unde a fost vocea fermierilor medii si mari din Romania? Sa nu uitam ca aceste discutii despre PAC au loc īn contextul Brexit, care ar putea duce la micsorarea bugetului pentru agricultura cu cel putin 4,5 miliarde de euro.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.