Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Calatorie in Wisconsin, “tara laptelui” in SUA

Costel CARAS


Recent, sapte fermieri au participat la un curs de management pentru cresterea vacilor in SUA, statul Wisconsin, considerat tara laptelui. Vizita a fost organizata de Janos-Peter Sultesz, directorul companiei Schontal Schul Impex. Americanii i-au impresionat pe crescatorii romani, mai ales prin performantele in progresul genetic si prin organizarea riguroasa a activitatii din ferme. Un grajd avea 4.000 de vaci.

Dupa ce vizitezi fermele de vaci Holstein din America, te intorci acasa hotarat sa faci si tu ceva care sa schimbe din temelii activitatea din ferma. In SUA, intelegi mai apasat ca scopul fermei este profitul.
In urma cu doua luni, am fost invitat de catre dr. Janos Sultesz, directorul companiei Schontal Schul, reprezentanta firmei americane World Wide Sires, sa particip la o vizita de documentare in statul Wisconsin, denumit si “tara laptelui”. Programul propus, foarte atragator, n-a fost vizitarea unor ferme si atat, ci un timp de instruire de sapte zile. Parte teoretica si parte practica. Lectiile au fost predate de Lindell Whitelock, consultant tehnic al World Wide Sires.

Pentru a intelege mai bine de ce a fost cea mai reusita vizita la care am participat, va enumar subiectele studiate teoretic si apoi practic, in ferma, la coada vacii.

Evaluarea programului de nutritie din ferma, rolul fibrei in nutritia vacii de lapte, deficienta in energie in hranirea vacilor de lapte, cum obtin siloz de lucerna de calitate, cum se cresc si cum se hranesc viteii, cauzele schiopaturilor, stresul provocat de caldura, sistemul de racire al vacilor de lapte pe timp de vara, programul pentru vacile proaspat fatate, ingrijirea vacii inainte de fatare, programul de reproductie in ferma de vaci de lapte, programul de preventie la mastite, scheme constructive pentru fermele de vaci de lapte, ventilarea adapostului vacilor de lapte, tehnica mulsului, gestionarea dejectiilor, lucrul cu oamenii din ferma si alte subiecte extrem de importante pentru o eficienta maxima.

Prezentarea teoretica a subiectelor a fost urmata, de fiecare data, de o vizita intr-o ferma unde am asistat si am participat efectiv la implementarea teoriei.

Diferenta intre cresterea vacii de lapte in Romania si Wisconsin este imensa. Este greu sa faci o comparatie. Rezultatele vorbesc de la sine. In toate fermele vizitate, productia medie zilnica pe vacile mulse depaseste 40 de litri. La una din fermele vizitate, cu 2.000 de vaci la muls, productia zilnica este de 100 tone. Laptele nu se mai depoziteaza in tancuri de racire. Dupa racire, laptele se incarca direct in cisterna si, din sase in sase ore, o cisterna pleaca spre fabrica de procesare. Si asta 365 de zile pe an. Asta da productivitate, precizie si eficienta.

Daca am avea cateva ferme asemanatoare in Romania, nu cred ca ar mai fi nevoie de import de lapte. Am putea vorbi de export de lapte si de un aport substantial la balanta de incasari si plati a tarii. Nu sunt impotriva fermelor mici. Cred ca este suficient loc in piata si pentru cei mici, si pentru cei mari. Totusi, a incuraja la nivel european fermele mici si a descuraja dezvoltarea fermelor mari este o mare greseala.

Veti intreba:
1. Avem noi conditiile naturale din Wisconsin?
Nu, nu avem conditiile naturale din Wisconsin, avem conditii mult mai bune decat acolo.
2. Avem noi genetica americanilor?
Nu, nu avem genetica americanilor si nici nu o vom avea vreodata daca nu invatam de la ei. Asociatia crescatorilor de vaci Holstein din Wisconsin a luat fiinta in 1890. Nu a fost infiintata de ANARZ din USA, ci de fermierii care doreau o ridicare substantiala a geneticii vacilor din curtea lor. Astazi, asociatia are aproape 5.000 de membri, dintre care peste 3.000 fermieri juniori. Organizeaza 12 (douasprezece) expozitii anuale, in diferite locatii ale statului Wisconsin, cu licitatii de vanzare la fiecare expozitie.
World Wide Sires, unul dintre liderii mondiali in genetica bovina, este o companie de marketing care reprezinta genetica americana, dezvoltata exclusiv prin cooperarea fermierilor americani. WWS nu este semtestul crescatorilor de vaci Holstein din Olanda in America, ci compania care reprezinta la cel mai inalt nivel interesele crescatorilor americani in intreaga lume. Si nu este singura. Toate aceste companii sunt controlate de fermierii americani. La noi e altfel. Pe dos. Fermierii sunt controlati de toti si ei nu controleaza nimic.
3. Avem noi stiinta si tehnica americanilor?
Nu, nu avem stiinta si tehnica americanilor, deoarece la ei totul se cerceteaza si se pune in practica in colaborare cu fermierul si in curtea acestuia, pe cand la noi totul se cerceteaza si se pune in practica la Academie.
4. Avem noi politica pe care o au americanii?
Nu, nu avem politica americanilor. Daca ei se mandresc cu exporturi de produse agricole in valoare de peste 126 miliarde dolari, noi ne mandrim cu importuri de peste 3,5 miliarde euro. Acolo, politica agricola este facuta de fermieri de peste 100 de ani, pe cand la noi, de politicieni, din patru in patru ani.
5. Avem noi fermieri ca fermierii americani?
Da, ii avem. O mica diferenta este ca ei isi cunosc interesul si lupta impreuna pentru el de 200 de ani, iar noi nu ne cunoastem interesul si nu luptam pentru el de 2.000 de ani. O alta mica diferenta este ca in timp ce noi suntem plini de mandrie si nu prea acceptam sfaturi, ei sunt gata sa invete ceva nou in orice moment si sa si puna in practica.
Apropo: Holstein Wisconsin organizeaza regulat “intalniri in grajd”. Fermierii se intalnesc pe aleea de furajare, de fiecare data in alta ferma si schimba opinii fata de orice problema se pune in discutie. Se trag concluzii si fiecare se intoarce acasa, sa imbunatateasca ceva. Asa cresc, asa se dezvolta, asa devin extrem de eficienti.

In fine, sa revin la vizita.
In penultima zi, am vizitat Accelerated Genetics. Cu o locatie foarte frumoasa in Penny Lane, Baraboo, Wisconsin, “semtestul” detine unii dintre cei mai faimosi tauri din lume. La parada taurilor, am avut ocazia sa il vad pe Man-O-Man, pe Palermo, pe Trump, pe Potter, pe Jake, pe Kremer si pe altii despre care nu pot sa spun decat: extraordinar!

Toata vizita in America a fost impresionanta. Am invatat o multime de lucruri pe care as fi foarte bucuros sa le pot aplica si in ferma mea, dar as fi foarte bucuros daca le-as putea prezenta si altora.

Multumesc domnului Janos Sultesz pentru invitatie si companiei World Wide Sires pentru deschiderea de care a dat dovada.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!