Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Semtest BVN Mures a castigat increderea crescatorilor prin disciplina si tehnologia germana

Semtest BVN de la Targu-Mures este un nume consacrat. In fermele din Transilvania, infuzia genetica de la Mures este vizibila. Prin tehnologia si disciplina germana, compania condusa de dr. Mircea Roman a castigat increderea crescatorilor din multe tari. Acum, Semtest BVN vrea sa abordeze si China, o piata aflata in plina dezvoltare.

Mircea Roman este un cercetator pur-sange in zootehnie

Cand actionarii bavarezi au preluat Semtest BVN Targu-Mures, au optat ca Mircea Roman sa le conduca afacerea.
S-a nascut la 7 octombrie 1945, la Agristeu, judetul Mures. Parintii erau chiaburi, adica niste oameni saraci, fiindca li se luase tot. Dupa absolvirea Facultatii de Medicina Veterinara de la Cluj, a fost repartizat la Statiunea de Cercetari Zootehnice din Targu-Mures. Aici a lucrat 30 de ani, de la cercetator stagiar, la director. Inclusiv 10 ani dupa 1990.
"Cea mai mare mandrie a mea este efectivul de 500 de vaci din Statiune. A fost ani de zile pe primul loc in clasamentul genetic al productiei de lapte din tara. Din 600 de vaci-mame de taur din rasa Simmenthal, 100 erau la Statiunea de la Mures. Din primele 10 vaci ca performante, 7 erau de la Statiunea Mures. Statiunea Mures a devenit un centru pilot. Eram o echipa puternica", isi aminteste Mircea Roman.
A renuntat greu la cercetare, la catedra de la Timisoara, la postul propus de Universitatea din Cluj. A vrut sa unifice toate unitatile de cercetare de la Targu-Mures intr-una singura. Nu s-a putut.

Primele performante

Atunci a venit invitatia Asociatiei Crescatorilor de Bovine din Bavaria sa coordoneze Semtest BVN, care devenise proprietate germana. Asociatia reuneste 20.000 de crescatori bavarezi. Germanii detineau 99% din actiunile de la FPS si FPP la Semtest. Cinci crescatori din Bavaria, care formau Consiliul de Administratie, au venit sa-i vada ferma de la Statiune. Nu i-au mai cerut sa mai dea vreun test.
La inceput, erau aici 5 tauri din Germania si restul din Romania. Bavarezii i-au cerut sa sacrifice toti taurii autohtoni fiindca aveau boli virale, transmisibile prin sperma. Mai ales IBR. Cea mai eficienta solutie si cea mai costisitoare este sacrificarea efectivului si repopularea cu animale sanatoase. Directorul a inteles ca patriotismul nu este un criteriu de eficienta economica. "Eu cresc rasa Baltata, care trebuie sa fie performanta, sa-i ajute pe fermieri in ameliorarea efectivelor. Cand vaca noastra va fi performanta, o vom creste. Ne aflam intr-o competitie. Toata lumea vrea vaci de 10.000 de litri de lapte, nu de 3.000", explica Mircea Roman.
Si-a format oamenii, i-a trimis la specializare. Pe cand Romania nu aderase inca la UE, Semtest Mures a fost admis pe piata europeana si a devenit a treia sursa de material seminal in toata comunitatea europeana. Mai ales pe Simmenthal. Taurii erau ingrijiti aici si produceau mult mai ieftin decat altii si intr-o tara libera de boli virale.
Acum, Semtest BVN Mures are 180 de tauri. Mircea Roman a vrut sa introduca tauri in testare prin fermele din Romania, dar la noi s-a intrerupt controlul oficial al performantelor, nu se mai centralizeaza datele de apreciere a insusirilor privind fatarile usoare, fecunditatea, dezvoltarea fiicelor. "In 1928, se facea control. Avem fise de-atunci. Acum, ce-i cu noi de nu mai facem? Ne-a regresat creierul?"
Si, totusi, lucrurile se misca, dar foarte greu. De aceea, a sprijinit infiintarea Federatiei Crescatorilor de Taurine din Romania, care i-a oferit si un sediu.

Testarea taurilor se face in Germania

Taurii de la Semtest BVN Mures se produc in Germania, din mame de taur, din tata de taur selectionat. Se respecta continuitatea liniilor, a familiilor de animale. ?Mama de taur trebuie selectionata dupa niste criterii. Primul este originea. Or, eu nu pot dovedi originea animalelor din Romania, pentru ca nu facem controlul oficial al productiei, nu le inregistram, nu tinem banca de date pentru vaci. Nu ne crede nimeni pe cuvant.
Noi trimitem in Germania materialul seminal, pe care l-am dat si in Romania. Se obtine taurul, se face o testare a performantelor proprii, se stabilesc calitatile lui. Pe la 16-18 luni, se recolteaza materialul seminal pentru a-i testa descendenta in continuare. Se insamanteaza un numar de vaci, se nasc masculi si femele?, explica Mircea Roman. Pentru fiecare taur, se fac 600-800 de insamantari, pe ferme diferite. Cu cat numarul de ferme si de animale este mai mare, cu atat rezultatele sunt mai relevante. Trebuie sa existe minimum 30 de animale in testare.
Se stabileste o productie de referinta, din 5 in 5 ani. La acea productie de referinta, se fac toate raportarile: se obtin cu 300 de litri mai mult decat productia de referinta. La 5 ani, se schimba productia de referinta pentru a evita plafonarea. Se difuzeaza materialul, se insamanteaza vacile, se asteapta fatarea. Taurasii merg la ingrasare, iar fiicele, sa produca lapte. La prima fatare, se apreciaza exteriorul vacilor si productia de lapte, grasimea. Apoi, usurinta fatarii etc.
La taur, cand are 5 ani si jumatate, testul de apreciere dupa descendenta e complet. Este testul clasic. Intre timp, se produc 4-5.000 de doze pentru taurii in asteptare. Din 10 tauri se retine unul, maximum 2. Taurul ales trebuie sa transmita la descendenti cel mai pregnant insusirile lui pozitive: spor mediu zilnic, cu consum specific redus, cu clasa comerciala a carcasei. Taurul primeste astfel un indice - valoare globala de ameliorare. De fapt, este un indice de eficienta economica in exploatare. Este o sinteza. Cu cat este mai mare, cu atat este un taur mai eficient.

Tehnologia cresterii taurului de prasila

Aflat in perioada de asteptare pana la cinci ani si jumatate, taurul trebuie sa se dezvolte normal, sa nu se ingrase prea tare. Trebuie plimbat. I se intretine conditia corporala, igiena. I se fac dusuri saptamanale. Ventilatia adapostului trebuie sa asigure o temperatura suportabila pe timp de vara.
Furajul consta mai ales in fibroase: fanuri, mai putin siloz, ca sa nu i se perturbe echilibrul acido-bazic care afecteaza calitatea spermei. Silozul nu trebuie sa depaseasca 30% din ratie. Nici concentratele nu trebuie sa fie in cantitate mare. Fanul trebuie sa fie din ierburi, fara mucegaiuri. Nici lucerna nu este recomandabila, ca sa nu se ingrase. "Asiguram o ratie de intretinere si crestere. Adaugam premixuri vitamino-minerale de la IBNA Balotesti, pentru dezvoltarea glandelor cu secretie interna. Ii ingrijim picioarele de trei ori pe an", spune Mircea Roman.

Piata mondiala a MSC

Semtest BVN exporta anual peste 200.000 de doze de material seminal in multe tari ale lumii, inclusiv in Iran si Turcia.
"Ne aflam in drum spre China. O piata aproape infinita din punctul de vedere al vanzarilor. Nu oricine insa intra si se mentine pe aceasta piata. Chinezii sunt foarte exigenti.
Noi nu trebuie sa cumparam fiecare taur, noi il primim la schimb, imprumut, de la alte centre. In Romania, am vandut 300.000-350.000 de doze anual. Fermierii romani au acces la material seminal cu 25 de lei, pe care il cumparau cu 25 de euro", spune Mircea Roman.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!