Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Curtea de Conturi verifica subventiile europene!

dr. ing. Daniel BOTANOIU


Ajutoarele europene acordate agricultorilor pentru pastrarea conditiilor de mediu sunt verificate de Curtea Europeana de conturi si unele dintre ele sunt considerate ca fiind obiective vagi si dificil de masurat. Curtea a citat exemplul Poloniei, care a acordat plati pentru "buna utilizare a solului" si "protectia apei".


In alte cazuri, fondurile au fost virate pentru obiective deja realizate de catre agricultori. In raportul Curtii este dat exemplul masurilor franceze de mentinere a pasunilor. Circa 90% din ajutoarele europene acordate de Franta, referitor la subiectul mai sus mentionat, au constat in bonificarea agricultorilor care reduc aportul de ingrasaminte pe baza de azot, de la 180 kg/ha, la 125 kg/ha. Or, prevederile sunt foarte clare: "nivelul aportului de azot efectiv aplicat, in medie, este de cca 65 kg/ha; pe cale de consecinta, acest nivel este sub cele 125 kg aplicate", a conchis Curtea.

Ajutoarele acordate nu au tinut cont de specificitatile locale si de diferentele dintre regiuni, releva Curtea, specificand ca autoritatile andaluze, in Spania, nu disting intre producatorii de masline din zonele irigate si cei din zonele neirigate, in ciuda variatiilor enorme de productie dintre o regiune si alta. Curtea a scos in evidenta "bunele practici" si a recomandat o mai buna acordare a ajutoarelor pentru anumite zone specifice, in special pentru evitarea poluarii apei, dar si pentru cele legate de eroziunea solului.

Regimul Unic de Plata este principalul mecanism de sustinere financiara pentru exploatatiile agricole din UE. Regimul de Plata Unic se aplica in 17 state din totalul de 27 state membre UE. In 2009, cheltuielile corespondente acestor plati au fost de 8,85 miliarde de euro si au constituit o linie de cheltuieli bugetare importante a UE. Regimul Unic de Plata a fost introdus pentru prima data in 2005, avand o alocare financiara de numai 35 milioane de euro.

Curtea de Conturi a analizat cum au fost puse in practica prevederile "Bilantului de Sanatate al PAC", asa cum au decis Comisia si Consiliul in 2008. Este recunoscut faptul ca acordarea de plati directe nu trebuie realizata catre persoane fizice sau juridice care nu desfasoara, in principal, activitati cu caracter agricol. Or, constatarea Curtii de Conturi este ca "niciun stat membru nu a aplicat inca principiul pentru o mai buna acordare a ajutoarelor din cadrul Regimului Unic de Plata". Curtea a constatat ca este dificil pentru exploatatiile nou infiintate sa poata beneficia de acest tip de ajutor.

Criteriile de eligibilitate cu privire la terenurile agricole nu sunt foarte clare si chiar o activitate minimala permite acordarea ajutorului.
Platile directe reprezinta o parte importanta a venitului agricol. Curtea a constatat ca marea majoritate a platilor a fost alocata unui numar restrans de mari beneficiari, cu toate ca cei mai multi beneficiari nu au primit ajutorul decat foarte putin bonificat.

Beneficiarii ajutoarelor din cadrul regimului Unic de Plata sunt obligati sa respecte obligatiile in materie de conditionalitate. Curtea a constatat absenta unei legaturi directe intre ajutoarele prevazute de Regimul Unic de Plata si costurile suportate de exploatantii agricoli, alocate pentru respectarea acestor obligatii.

Numeroase posibilitati (sau modele) au fost oferite statelor membre pentru punerea in practica a prevederilor Regimului Unic de Plata. Alegerea unui model particular a avut un efect considerabil in repartizarea ajutoarelor in interiorul statelor membre (intre diferitele exploatatii agricole). In consecinta, Regimul Unic de Plata este un regim care nu a fost suficient de bine ameliorat pentru a permite sustinerea venitului exploatantilor agricoli.

Numeroase state membre au introdus Regimul Unic de Plata, optand pentru modelele istorice: nivelul ajutorului fiind determinat de nivelul productiei conform parametrilor luandu-se ca referinta perioada 2000-2002, care nu reflecta deloc activitatea prezenta. Autoritatile din statele membre nu impun restrictii pentru a evita transferurile speculative si acumularea de drepturi de plata de catre beneficiari.

Modelul regional este cel care favorizeaza o repartizare mai echilibrata a ajutorului. A fost demonstrat ca acest model consolideaza "capitalizarea" ajutorului in pret si in plata arendei. Aceasta capitalizare exista in toate sistemele de ajutor bazat pe suprafata terenurilor exploatate, dar cu avantajul ca prin modelul regional este pus in practica prin intermediul Regimului Unic de Plata.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!