Nr. 43
12 noiembrie 2014
Rase de carne: Blanc Bleu Belge

dr. Gheorghe NEATA


Bazele formarii rasei Blanc Bleu Belge au fost puse intre anii 1840-1860, prin incrucisarea vacilor locale din provinciile Hesbaye si Condroz, cu tauri din rasa Shorthorn. A rezultat o populatie heterogena de vaci, cu aptitudini mixte, cu musculatura medie si cu o productie buna de lapte (4.000 de litri, cu 3,5% grasime).
Intre anii 1960-1970, criteriile de selectie au vizat dezvoltarea musculaturii, iar rezultatele activitatii de ameliorare s-au concretizat prin obtinerea unui tip nou, cu o buna dezvoltare a masei musculare, format corporal mare si armonios, cu osatura fina, dar densa.
In 1973, rasa a primit numele de Blanc Bleu Belge, cu doua tipuri distincte: Blanc Bleu Belge de carne si Blanc Bleu Belge mixt. Actualmente, rasa Blanc Bleu Belge reprezinta 50% din efectivul national de taurine al Belgiei.

Standardul morfologic
Tipul de carne al rasei Blanc Bleu Belge se caracterizeaza prin dezvoltare corporala mare: talie 1,45 - 1,50 m si greutate 1.100-1.300 kg - la tauri, si talie 1,32-1,40 m si greutate 700-800 kg - la vacile adulte. Adesea, greutatea taurilor depaseste 1.300 kg, iar cea a vacilor adulte depaseste 850-900 kg.
Formatul corporal este dreptunghiular, cu musculatura foarte bine dezvoltata, forme corporale rotunjite si fenomen culard evident.
Fenomenul culard la taurine consta in cresterea masei musculare, care determina sporirea substantiala a productiei de carne si a ponderii detinute de partile valoroase ale regiunilor corporale, cu carne frageda si foarte bine platita. Osatura este fina, cu aplomburi largi, cu frecvente deformari osoase. Pielea este supla, fara grasime subcutanata, inserata direct pe muschi.
Exista trei varietati de culoare: alba-crem uniforma, baltata cu bleu si neagra cu baltaturi bleu si albe.
Cele trei fenotipuri corespund segregarii unei perechi de gene mostenite de la rasa Shorthorn. Varietatea albastra este determinata de genotipul intermediar heterozigot.

Caracterele de exploatare

Rasa Blanc Bleu Belge se adapteaza foarte usor diferitelor tipuri de sol si climat, lucru care a permis raspandirea si exploatarea sa intr-un numar foarte mare de tari.
Animalele din aceasta rasa sunt calme si extrem de docile, lucru care permite o manipulare usoara precum si exploatarea fara probleme a lor la pasune.
Este o rasa cu aptitudini deosebite de reproductie. Intervalul mediu intre fatari este de 14 luni. Pentru 75% din vaci, intervalul intre fatari este cuprins intre 11 si 15 luni. Varsta medie a junincilor la prima fatare este de 29-30 de luni. Exista insa numeroase exemple cand junincile au fatat la varsta de 24 de luni (atunci cand au fost hranite intensiv, pana la fatare).
Durata gestatiei este relativ scurta - 282,6 zile pentru viteii masculi si 281,6 zile pentru femele. In medie, 2,3% din gestatii sunt gemelare.
In Belgia, circa 50% din fatari provin din insamantare artificiala. Procentul de neintoarcere la 58 de zile este de 69,7%.
Fatarea este dificila, cezariana fiind o manopera curenta, deoarece greutatea viteilor masculi la nastere este in medie de 47-48 kg, iar a femelelor de 44 kg.
Animalele din aceasta rasa pot fi folosite cu rezultate foarte bune, atat pentru ingrasarea in sistem extensiv a vacii si vitelului direct pe pasune, cat si pentru ingrasarea in sistem intensiv.

Caracterele de carne

Animalele din aceasta rasa inregistreaza viteze de crestere deosebite, atat la exploatarea la pasune (900-1.000 grame/zi), cat si la ingrasarea in sistem intensiv, sporul mediu zilnic, inregistrat de taurasii la ingrasat, cu varsta cuprinsa intre 7 si 13 luni fiind cuprins intre 1,200 si 1,600 kg.
Consumul specific inregistrat la taurasii cu varsta intre 7 si 13 luni ingrasati intensiv, este cuprins intre 5-6 kg nutreturi concentrate pe 1 kg spor. Acest indice scazut de consum este explicat prin compozitia sporului de crestere, care este bogat in proteine si sarac in grasimi.
Tehnologia traditionala de crestere permite obtinerea la o varsta de 18-19 luni a unor taurasi cantarind circa 650 kg.
In urma sacrificarii, se obtin carcase foarte mari, randamentul mediu la sacrificare pentru animalele ingrasate este de circa 70%, cu un procent de carne comerciala in carcasa de peste 80%.
Calitatea carnii este foarte buna, circa 70% din carcasele de tineret ingrasat fiind clasificate in categoriile S si E.

Valoare culinara si nutritiva

Carnea obtinuta de la Blanc Bleu Belge este de culoare deschisa, frageda, suculenta si savuroasa, cu o marmorare si o perselare deosebita. De asemenea, are o valoare nutritiva ridicata, determinata de 4 elemente principale: este foarte bogata in proteine, cu valoare biologica mare (21-22%), in vitaminele B3 si B12, in fier si zinc, acestea din urma intr-o forma usor asimilabila de catre organismul uman.

Carne cu colesterol redus

Carnea de Blanc Bleu Belge este recomandata de catre medici si dieteticieni, deoarece ea contine mai putin colesterol (45 mg/100 g), comparativ cu pieptul de pui (62 mg/100 g). In plus, carnea de Blanc Bleu Belge are de 2-3 ori mai putine grasimi, decat carnea provenita de la taurinele din alte rase.
Carnea provenita de la Blanc Bleu Belge are nevoie pentru preparare de 1/3 din timpul necesar pentru prepararea carnii de la alte rase.

Raspandirea in lume

Rasa Blanc Bleu Belge este raspandita atat in Europa (Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia, Olanda, Ungaria, Franta, Danemarca, Cehia, Marea Britanie, Italia, Romania, Turcia), cat si in America de Nord (SUA si Canada), America de Sud (Brazilia, Mexic, Columbia, Venezuela), Oceania (Noua Zeelanda si Australia) si Africa (Africa de Sud).

Rolul biologic si economic al rasei

Este foarte folosita ca rasa paterna, la incrucisari industriale, ca taur terminal. Studiile efectuate in numeroase tari au aratat ca, prin incrucisarea dintre rasele de tip Holstein si Blanc Bleu Belge se obtine o substantiala crestere a randamentului la sacrificare (+4-5%) si a cantitatii de carne in carcasa (+8%), iar carcasele obtinute sunt de calitate superioara, cu mai multa carne si mai putina grasime. De asemenea, scade numarul de distocii.
In tara noastra, se poate folosi cu bune rezultate pentru incrucisarea cu vaci reformate din rasele Baltata cu Negru, Bruna sau Baltata Romaneasca. Rezulta produsi de buna calitate, care sunt ingrasati si sacrificati in totalitate, pentru productia de carne.


Citeste si:


Fost si viitor ministru
In perioada aceasta, toata lumea vorbeste despre alegerile prezidentiale. Mai mult despre oameni si mai putin despre programele politice ale candidatilor. In ceea ce priveste agricultura, din pacate, doar trei candidati au prins īn programul lor politic si cate ceva despre agricultura: Victor Ponta, Klaus Iohannis si Elena Udrea. Restul candidatilor cred ca nici nu stiau de ce vor sa ajunga la Cotroceni. Probabil, doar ca sa-si treaca īn CV ca au fost candidati la Presedintie. Nici programe nu au avut, nici nimic nu ne-au spus. Sunt naivi cei care īsi īnchipuie ca, neavand un partid īn spate, nefiind cunoscuti, pot peste noapte sa devina presedintele Romaniei. Fiecare din cei trei candidati nominalizati mai sus a avut un program politic facut de staff-ul de campanie. Din pacate, īn ceea ce priveste programul lor pe agricultura, nu pot sa evidentiez mare lucru, cu exceptia programului Elenei Udrea. Poate este incorect din partea mea sa spun asta, avand īn vedere ca eu m-am ocupat de programul pe agricultura al Partidului Miscarea Populara, dar asta este realitatea. In programul pe agricultura al Elenei Udrea au fost lucruri pe care le-am propus din experienta. Au fost lucruri importante pentru toti fermierii, nu cu dedicatie spre un anumit domeniu sau o anumita directie. Foarte importanta ar fi reducerea TVA-ului, un alt sistem de fiscalitate pentru agricultura, prin aplicarea modelului italian.