Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Dimitrie Musca, la Curtici, pregateste o recolta de grau de 8.000 kg/ha

In statistici, productia medie de grau in Romania este de 3.000 kg/ha in cei mai buni ani. Nici fermele performante nu au recoltat mai mult de 7.000 kg/ha. Si totusi, Dimitrie Musca din Curtici, Arad, sustine ca se poate obtine si la noi, o recolta de 8.000 kg/ha.

In emisiunea Viata Satului din 22 aprilie, a fost difuzat un reportaj despre un itinerar tehnologic la cultura graului pe care Dimitrie Musca il foloseste pentru 4.000 ha. De remarcat "altruismul informational" al acestui fermier de succes. Chiar daca tehnologiile pe care le aplica nasc discutii, chiar controverse, el explica tehnologiile sale tuturor celor interesati. Daca raspund sau nu aceste tehnologii unor principii teoretice, este o alta problema. Dar nu trebuie sa uitam ca aplicarea lor aduce profit! Cel putin la ferma lui Dimitrie Musca.
Ar putea fi acest profit mai mare? Probabil. Dar, pana cand va gasi singur noi solutii, merita sa le acordam atentia cuvenita celor folosite in prezent.
In decursul anilor, Dimitrie Musca a utilizat, cu rezultate bune, variante tehnologice indraznete. Sa ne amintim de faptul ca a obtinut 4 t/ha cand, fortat de imprejurari, a semanat graul in 26 ianuarie 2008.
De cativa ani, productiile medii - pe solele neafectate de furtuni sau de grindina - sunt in jur de 7 t/ha. Musca incearca sa maximizeze productia si profitul folosind densitati (foarte) mari. In anii trecuti, de 700 spice/mp.
Anul acesta, dupa cativa ani de ?cercetare? in conditii de productie, tehnologii de la Curtici vor sa obtina recolte de 7,8 - 8,2 t/ha. Cu densitati de 800 spice la hectar. Iata itinerarul tehnic folosit:
Fertilizeaza toamna cu cantitati mari de ingrasaminte: 135 kg N/ha si 70 kg P2O5/ha.
Seamana in jur de 800 b.g./mp.
Face primul tratament combinat la inceputul lui aprilie: erbicid, (fungicid), regulator de crestere, 20 kg uree.
La vreo 3 saptamani (dupa cum este cazul) se fac tratamente pentru protectia plantelor.
Ultimul tratament cu fungicid il face in jurul datei de 20 mai, la inspicare, dar inainte de inflorire (aparitia staminelor). Acest tratament, cu un produs pe baza de tebuconazol, protejeaza boabele de atacul de Fusarium spp.
In practica, lucrurile par simple: fertilizezi, semeni, tratezi si recoltezi. Din acest punct de vedere, itinerarul tehnic propus de Dimitrie Musca este o varianta tehnologica interesanta, fezabila.
In schimb explicatiile teoretice pe care se bazeaza aceste optiuni tehnologice nu sunt foarte coerente. De aceea, fermierii care doresc eventual sa obtina productii mari la grau folosind densitati ridicate, trebuie sa tina seama si de urmatoarele consideratii teoretice.
1 Prin marirea densitatii la semanat, nu se pot anula mecanismele genetice de compensare a productiei si cele de infratire. Plantele de grau (ca si cele de rapita, soia etc.), au o mare putere de compensare, astfel incat se pot obtine productii asemanatoare, la densitati foarte diferite. Aceasta putere de compensare este atat de puternica, incat exista amelioratori experimentati care sustin ca potentialul de productie nu poate creste foarte mult pana cand nu va fi "decuplat genetic" mecanismul de compensare. Iata cateva argumente experimentale. In conditiile experimentale din Olanda, in varianta in care s-au semanat 100 b.g./mp productia a fost de 8,4 t/ha, in timp ce la 800 b.g./mp, productia a crescut cu 500 kg/ha. In experientele efectuate in Marea Britanie s-a obtinut aceeasi productie pentru o variatie intre 35 si 1.078 b.g./mp .
Mihai Berca sustine ca la soiurile premium, la densitati intre 400-620 spice/ mp, se obtine aceeasi productie. Mihai Berca prefera densitatile mai mici, deoarece boabele sunt mai mari iar cheltuielile cu samanta sunt mai mici. Fermierii trebuie sa gandeasca economic atunci cand optimizeaza tehnologiile in functie de procesele biologice ale plantelor.
2 Nu se poate judeca in felul urmator: daca la 600 de spice/mp obtin 600 g de boabe/mp (6 t/ha), deoarece boabele dintr-un spic cantaresc 1 g, atunci la 800 de spice/mp, productia va creste la 800 g/mp (8 t/ha), deoarece masa boabelor/spic ramane neschimbata. Teoretic, e simplu: la 800 spice/mp si 1 g boabe/spic, se pot obtine peste 40 boabe /spic. Daca s-ar realiza acest lucru, MMB ar fi de numai 25 g. In aceste conditii, masa hectolitrica ar fi (mult prea) mica.
3 Pe de alta parte, plantele de grau sunt "programate genetic" sa infrateasca. Acest proces nu poate fi oprit prin utilizarea unor densitati mari. Chiar in imaginile prezentate in reportajul de la Curtici, planta formase 4 frati, dintre care 2 erau (inca) in vegetatie. Fertilizarea cu mult azot aplicat toamna (135 kg N/ha), stimuleaza infratirea neproductiva (care nu duce la formarea spicelor), pe care Dimitrie Musca vrea sa o evite, marind densitatea. Fractionarea azotului in acest caz ar avea mai mult sens.
Incontestabil ca utilizarea unor densitati mari la grau poate determina obtinerea unor productii ridicate.
Fiecare fermier trebuie sa gaseasca densitatea si in functie de celelalte cheltuieli. Trebuie deci sa calculeze punctul in care profitul este maxim, asa cum a facut Dimitrie Musca.
Suntem sau nu de acord cu explicatiile date de el, rezultatele tehnice si economice il indreptatesc sa afirme ca, la Curtici, pentru moment, aplica o solutie tehnologica aducatoare de profit.


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.