Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Dimitrie Musca, la Curtici, pregateste o recolta de grau de 8.000 kg/ha

In statistici, productia medie de grau in Romania este de 3.000 kg/ha in cei mai buni ani. Nici fermele performante nu au recoltat mai mult de 7.000 kg/ha. Si totusi, Dimitrie Musca din Curtici, Arad, sustine ca se poate obtine si la noi, o recolta de 8.000 kg/ha.

In emisiunea Viata Satului din 22 aprilie, a fost difuzat un reportaj despre un itinerar tehnologic la cultura graului pe care Dimitrie Musca il foloseste pentru 4.000 ha. De remarcat "altruismul informational" al acestui fermier de succes. Chiar daca tehnologiile pe care le aplica nasc discutii, chiar controverse, el explica tehnologiile sale tuturor celor interesati. Daca raspund sau nu aceste tehnologii unor principii teoretice, este o alta problema. Dar nu trebuie sa uitam ca aplicarea lor aduce profit! Cel putin la ferma lui Dimitrie Musca.
Ar putea fi acest profit mai mare? Probabil. Dar, pana cand va gasi singur noi solutii, merita sa le acordam atentia cuvenita celor folosite in prezent.
In decursul anilor, Dimitrie Musca a utilizat, cu rezultate bune, variante tehnologice indraznete. Sa ne amintim de faptul ca a obtinut 4 t/ha cand, fortat de imprejurari, a semanat graul in 26 ianuarie 2008.
De cativa ani, productiile medii - pe solele neafectate de furtuni sau de grindina - sunt in jur de 7 t/ha. Musca incearca sa maximizeze productia si profitul folosind densitati (foarte) mari. In anii trecuti, de 700 spice/mp.
Anul acesta, dupa cativa ani de ?cercetare? in conditii de productie, tehnologii de la Curtici vor sa obtina recolte de 7,8 - 8,2 t/ha. Cu densitati de 800 spice la hectar. Iata itinerarul tehnic folosit:
Fertilizeaza toamna cu cantitati mari de ingrasaminte: 135 kg N/ha si 70 kg P2O5/ha.
Seamana in jur de 800 b.g./mp.
Face primul tratament combinat la inceputul lui aprilie: erbicid, (fungicid), regulator de crestere, 20 kg uree.
La vreo 3 saptamani (dupa cum este cazul) se fac tratamente pentru protectia plantelor.
Ultimul tratament cu fungicid il face in jurul datei de 20 mai, la inspicare, dar inainte de inflorire (aparitia staminelor). Acest tratament, cu un produs pe baza de tebuconazol, protejeaza boabele de atacul de Fusarium spp.
In practica, lucrurile par simple: fertilizezi, semeni, tratezi si recoltezi. Din acest punct de vedere, itinerarul tehnic propus de Dimitrie Musca este o varianta tehnologica interesanta, fezabila.
In schimb explicatiile teoretice pe care se bazeaza aceste optiuni tehnologice nu sunt foarte coerente. De aceea, fermierii care doresc eventual sa obtina productii mari la grau folosind densitati ridicate, trebuie sa tina seama si de urmatoarele consideratii teoretice.
1 Prin marirea densitatii la semanat, nu se pot anula mecanismele genetice de compensare a productiei si cele de infratire. Plantele de grau (ca si cele de rapita, soia etc.), au o mare putere de compensare, astfel incat se pot obtine productii asemanatoare, la densitati foarte diferite. Aceasta putere de compensare este atat de puternica, incat exista amelioratori experimentati care sustin ca potentialul de productie nu poate creste foarte mult pana cand nu va fi "decuplat genetic" mecanismul de compensare. Iata cateva argumente experimentale. In conditiile experimentale din Olanda, in varianta in care s-au semanat 100 b.g./mp productia a fost de 8,4 t/ha, in timp ce la 800 b.g./mp, productia a crescut cu 500 kg/ha. In experientele efectuate in Marea Britanie s-a obtinut aceeasi productie pentru o variatie intre 35 si 1.078 b.g./mp .
Mihai Berca sustine ca la soiurile premium, la densitati intre 400-620 spice/ mp, se obtine aceeasi productie. Mihai Berca prefera densitatile mai mici, deoarece boabele sunt mai mari iar cheltuielile cu samanta sunt mai mici. Fermierii trebuie sa gandeasca economic atunci cand optimizeaza tehnologiile in functie de procesele biologice ale plantelor.
2 Nu se poate judeca in felul urmator: daca la 600 de spice/mp obtin 600 g de boabe/mp (6 t/ha), deoarece boabele dintr-un spic cantaresc 1 g, atunci la 800 de spice/mp, productia va creste la 800 g/mp (8 t/ha), deoarece masa boabelor/spic ramane neschimbata. Teoretic, e simplu: la 800 spice/mp si 1 g boabe/spic, se pot obtine peste 40 boabe /spic. Daca s-ar realiza acest lucru, MMB ar fi de numai 25 g. In aceste conditii, masa hectolitrica ar fi (mult prea) mica.
3 Pe de alta parte, plantele de grau sunt "programate genetic" sa infrateasca. Acest proces nu poate fi oprit prin utilizarea unor densitati mari. Chiar in imaginile prezentate in reportajul de la Curtici, planta formase 4 frati, dintre care 2 erau (inca) in vegetatie. Fertilizarea cu mult azot aplicat toamna (135 kg N/ha), stimuleaza infratirea neproductiva (care nu duce la formarea spicelor), pe care Dimitrie Musca vrea sa o evite, marind densitatea. Fractionarea azotului in acest caz ar avea mai mult sens.
Incontestabil ca utilizarea unor densitati mari la grau poate determina obtinerea unor productii ridicate.
Fiecare fermier trebuie sa gaseasca densitatea si in functie de celelalte cheltuieli. Trebuie deci sa calculeze punctul in care profitul este maxim, asa cum a facut Dimitrie Musca.
Suntem sau nu de acord cu explicatiile date de el, rezultatele tehnice si economice il indreptatesc sa afirme ca, la Curtici, pentru moment, aplica o solutie tehnologica aducatoare de profit.


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.