Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
De ce nu se vand utilajele second-hand?

Autoturismele la mana a doua dinamizeaza piata. Cine nu are suficienti bani pentru o masina noua, se uita prin targ sau prin Germania dupa una veche.
De ce nu se intampla asa si cu masinile agricole? In vest, exista o piata inforitoare a masinilor agricole second-hand. La noi - nu! De ce?
Pragmatic, echipamentele la mana a doua, uzate, ar fi trebuit fi privite ca o solutie de micii fermieri. Dar nu se intampla asa. Din contra. Utilajele sunt folosite pana nu mai sunt bune de nimic, iar cand nu mai pot fi reparate, iau calea centrelor de fier vechi. Nimeni nu se incumeta sa le vanda, cum nimeni nu vrea sa le mai cumpere.
La fel s-a intamplat de curand la o licitatie de utilaje, anuntata inclusiv de revista noastra. SC Agrostart din Adunatii Copaceni, judetul Giurgiu, si-a anuntat lichidarea stocului de masini agricole. Nu erau foarte multe. Semanatori, remorci, plug, grape cu discuri, cultivator. Cam ce le-a trebuit oamenilor sa lucreze in ferme de vreo 200 de hectare.
Dupa zece ani de incercari, proprietarii au decis sa lase balta o afacere in agricultura. Nu reuseau sa ajunga la performanta marilor ferme care ii inconjurau.
Cand spun licitatie, nu pot sa nu ma gandesc la acele spectacole de vanzari in viteza organizate in Vest, unde totul se desfasoara in segmente de secunde. La licitatiile romanesti este o atmosfera opusa.
La Adunatii Copaceni isi anuntasera prezenta doi sau trei cumparatori, dar nu a aparut niciunul. Stefan Iordache, cel care supervizeaza vanzarea bunurilor ne-a spus:
“Presupun ca vor veni la a doua strigare, pe 22 decembrie. Unii spera ca atunci pretul va fi mai mic. Dar puteau sa le ia cu un pret bun si acum. Suntem oameni, negociem, nu avem preturi fixe, ca la hipermarket.”
Tractoarele, 4 la numar, le-a vandut acum cateva zile unui cumparator egiptean. “Il stim de cativa ani, de cand bate fermele in cautarea vechiturilor. Cumpara tractoarele, le duce in Egipt, le repara, le reconditioneaza si le vinde. Micii fermieri egipteni vor sa cumpere un tractor ieftin, cum este UTB-ul.”
Dupa vorba, pare convins ca nici in 22 decembrie nu va avea mai multi participanti. Spera ca poate le va vinde in primavara, cand va organiza o noua intalnire. Daca nu, le va da la fier vechi.
“Vindem utilajele necesare unei ferme de 100 - 200 de hectare. Nu mai mult. Pot fi o buna dotare tehnica pentru un fermier tanar, la inceput de drum. Apoi, cu timpul, cand are bani, poate sa-si ia altele mai bune, poate si noi.” Despre faptul ca piata romaneasca de utilaje uzate nu este una activa, s-a convins si Edmund Marton, reprezentantul Bay-Wa:
“Noi am mizat pe vanzari bune in Europa de Est dar, de fapt, cel mai mult vindem tot in fermele din Germania. Cand am venit in Romania, aveam mari asteptari, dar incet le-am redus la o imagine mai realista. Aici, fermele mici sunt prea mici, iar cele mari, mult prea mari pentru a fi interesate de second hand.”

ANDREI OSTROVEANU

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!