Profitul agricol nr. 2
20 ianuarie 2016
Noutati
A fost retinuta Carmen Bodea, director executiv DSVSA Bacau
Procurorii DNA o acuza pe Carmen Bodea, director executiv al DSVSA Bacau, de luare de mita. Potrivit DNA, īn 26 octombrie 2015, a pretins si a primit suma de 2.700 lei de la administratorul unei firme, īn legatura cu planificarea controalelor. De asemenea, īn perioada 14-27 octombrie 2015, Bodea a acceptat promisiunea unor sume de bani de la un medic veterinar caruia i-a fost atribuita, prin concesionare, o circumscriptie veterinara.

Plata integrala a subventiilor pe suprafata va īncepe, cel mai probabil, īn luna martie, spune ministrul Achim Irimescu. El declara ca a analizat īmpreuna cu Agentia de Plati si cu furnizorul de soft toate cerintele care trebuie īndeplinite. Atunci a fost avansata data de 27 aprilie 2016. Ulterior, discutand pe o procedura pe care a impus-o Curtea de Conturi, ministrul spune ca au ajuns sa mai castige o luna. Dar directorii de la APIA nu par sa-si asume acest termen, mai grabit. Avansul pe suprafata a fost platit cu īntarziere din cauza unor disfunctionalitati ale sistemului informatic care controleaza distributia subventiilor.

APIA informeaza ca, īn luna decembrie a anului trecut, a fost finalizata verificarea cererilor trimestriale de solicitare a Ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata īn agricultura, aferente trimestrului III. Dupa finalizarea verificarilor, cantitatea totala determinata a fost de 138.245.548 litri, echivalent a 248.513.630 lei. Īn conformitate cu HG nr. 880/2015, plafonul alocat pentru 2015 a fost initial de 270.697.250 lei. Īn luna decembrie, prin HG nr. 967/2015, alocarea initiala a fost suplimentata pana la 377.472.250 lei.

Ministrul Achim Irimescu s-a īntalnit cu premierul Dacian Ciolos, la sediul Ministerului Agriculturii. Au discutat directiile prioritare īn perioada urmatoare. Nimic nou... Pentru 2016, prioritatea numarul unu este absorbtia de fonduri europene. Ministrul are intentia sa simplifice procedurile. Va reamintim ca, pentru PNDR 2007-2013, am pierdut deja un miliard de euro (l-am dezangajat, se spune īn bruxelleza) la care se adauga penalizari de peste 600 milioane de euro. Romania a fost criticata pentru ghidurile complicate pe care le-a promovat.

Euralis Semences, unul dintre liderii europeni īn productia de floarea-soarelui, anunta lansarea unei aplicatii extrem de inovatoare, pentru telefoanele inteligente. Aplicatia permite fermierilor sa-si apere cultura de atacul Orobanche Cumana (Lupoaie), un parazit care afecteaza peste 60% din suprafetele cultivate cu floarea-soarelui, īn īntreaga Europa. Lansata sub numele OR MASTER App, aceasta noua aplicatie permite fermierilor sa estimeze riscul aparitiei parazitului Orobanche (OR) īn campurile lor si īi ajuta sa aleaga hibridul cu cea mai buna rezistenta genetica la acest parazit.

Dan Tandea, presedintele Cooperativei Somes-Aries din judetul Cluj, spune ca pretul laptelui nu s-a miscat nici un pic la sfarsitul anului. "Din pacate pentru producatorii de lapte, anul 2016 va fi cel putin la fel de greu ca 2015, daca nu cumva mai greu. Cresterea pretului la lapte, dupa 1 ianuarie, va fi nesemnificativa si nu va dura pentru multa vreme. In luna mai pretul o sa scada din nou", spune crescatorul din Apahida. Pentru a veni īn sprijinul fermierilor, cooperativa a īnceput sa negocieze si vanzarea animalelor vii catre abatoare. "Noi am īnceput sa intermediem vanzarea animalelor de carne din cooperativa. Am cumparat doua camioane autorizate pentru transportul animalelor. Ultimul l-am adus din Germania chiar īnainte de Craciun. Din nefericire, si pretul carnii de vita este īn scadere. Vindem animalele īn comun. Si taurasi, si vitei mai mici, si vacile de reforma."


Ma numar printre fondatorii Asociatiei Holstein Ro si, prin urmare, este absurd sa fiu acuzat ca as vrea sa distrug organizatia noastra. Lipsa de transparenta si comunicarea selectiva m-au determinat pe mine, pe Mihai Petcu, pe Eugen Popa si pe alti colegi sa luam atitudine contra actualei conduceri a Asociatiei. Asociatia Holstein Ro a fost īnfiintata īn anul 2005 de catre Costel Caras, Cosmin Cezar Ghencioiu, medic veterinar, si Miu Luca, dascal bisericesc. Pana īn anul 2013, Asociatia a fost condusa de Costel Caras. Holstein Ro organiza adunari generale la USAMV, "cu usile deschise". A organizat trei ani consecutiv, la Rasnov, expozitii de animale, unde aveau loc conferinte la care erau invitati reprezentanti ai firmelor furnizoare de inputuri si de consultanta. Asociatia era organizata conform legii īn vigoare si avea o imagine pozitiva īn tara si chiar la nivel mondial. In primavara anului 2013, fermierii fondatori au fost invitati la Afumati, fara sa fie informati de ce. Ionut Lupu scrisese īn revista proprie, "Bovis Magazin", un articol negativ la adresa lui Costel Caras. Era un gest incalificabil. Costel Caras nu stia de ce fusese invitat la puciul de la Afumati si a plecat revoltat. Atunci s-a stabilit ca Mihai Petcu sa fie presedinte onorific interimar. Noi i-am cerut lui Ionut Lupu sa plece din adunare. Cu toate acestea, ceilalti fermieri au acceptat ca el sa fie director executiv fara remuneratie.

Spania este exemplul cel mai la īndemana cand vorbim de irigatii gravitationale. Pana acum au reusit sa amenajeze sisteme suficiente pentru 15% din suprafata agricola, adica 3,6 milioane de hectare. Spre deosebire de noi, spaniolii folosesc bazine de retentie si canale pe care apa curge firesc, la vale. Ministerul Agriculturii continua sa investeasca īn dezvoltarea retelei de irigatii. De pilda, īn Catalonia, un nou proiect, pentru 68.500 de hectare, īsi asteapta ok-ul. Cel mai adesea sistemele acestea sunt construite cu bani europeni. In Spania, se iriga cereale, livezi de maslini, de pomi fructiferi, vita de vie si legume. Faptul ca pot sa irige le-a schimbat strategia unora dintre fermieri. Au renuntat la cereale si au plantat pomi. "Din 2010, datorita irigatiilor, am reconvertit cultura de cereale īn livada. Rentabilitatea a crescut. Asta l-a determinat pe nepotul meu sa se stabileasca aici. In cativa ani, el īmi va urma", povesteste Salvador Huguet, un pomicultor din Catalonia.


Revista Pig International a publicat recent topul celor mai mari producatori de carne de porc din lume. Pe primul loc se claseaza de departe Smithfield, companie cumparata de grupul chinez Shuanghui International de la proprietarii americani. Smithfield a sacrificat anul trecut 47,2 milioane de porci. De zece ori productia din Romania. Smithfield creste porci īn toata lumea. Are ferme īn China, SUA, Mexic, Polonia si Romania. Pe locul doi, la mare distanta, se afla danezii de la Danish Crown, cu "doar" 20,7 milioane capete. Pe locul trei se situeaza americanii de la Tyson, cu 19,9 milioane de porci.

Syngenta a anuntat, la īnceputul anului, ca fungicidul Solatenol, din grupul SDHI (grupul inhibitorilor de succinat dehidrogenaza), a fost aprobat de autoritatile europene. Substanta este deja disponibila fermierilor din America Latina sub numele de Elatus. In Brazilia a avut vanzari de peste 300 de milioane de dolari īn primul an. Anul trecut, substanta a fost aprobata si īn SUA si Canada. Syngenta a anuntat, la īnceputul anului, ca fungicidul Solatenol, din grupul SDHI (grupul inhibitorilor de succinat dehidrogenaza), a fost aprobat de autoritatile europene. Substanta este deja disponibila fermierilor din America Latina sub numele de Elatus. In Brazilia a avut vanzari de peste 300 de milioane de dolari īn primul an. Anul trecut, substanta a fost aprobata si īn SUA si Canada.


Maļsadour Semences si Sever Popa din Rociu, judetul Arges, testeaza īmpreuna anul acesta, pentru prima data, un mix de leguminoase si rapita. Incercarea se face pe trei hectare, langa care se afla alte trei semanate clasic. Pana acum, fermierul se declara multumit. Nu se astepta ca leguminoasele sa evolueze atat de bine. Pentru Sever Popa, cultura de rapita este una importanta. Anual o seamana pe 450-550 ha, din cele 2.000 de hectare pe care le lucreaza. Efecte asteptate Scopul acestui amestec este de a asigura o nutritie buna a rapitei, la iesirea din iarna, prin aportul de azot al leguminoaselor. Amestecul ar trebui sa restituie fertilizant natural pana la īnflorire. Un alt efect al amestecului este limitarea competitiei buruienilor īn cultura. Acestea rasar, dar se dezvolta mai putin si astfel se poate renunta la o erbicidare. Al treilea beneficiu este faptul ca se īmbunatateste structura solului, pana la o adancime de 20-30 cm. Solul va fi mai bine "aerisit" datorita radacinilor ce prin distrugere vor favoriza patrunderea aerului. Echilibrul amestecului de specii Varietatile semanate provin de la firma Jouffray Drillaud, firma partenera cu Maļsadour pentru plante furajere, cu care Maļsadour Semences a realizat un parteneriat pentru vanzarea geneticii. Amestecul utilizat a fost format din mazariche si trifoi, mai exact 20 kg/ha din Vicia Sativa (varietate: Nacre), Vicia atropurpurea (varietate: Bingo) si Trifolium Alexandrinum (varietate: Tabor). Semintele au fost amestecate cu 3 kg de rapita, hibridul Galia de la Maļsadour Semences, la o densitate de 50-55 boabe/mp. Lise Grimoux, manager pentru vestul Romaniei al Maļsadour Semences, subliniaza faptul ca īn acest amestec se poate utiliza orice hibrid de rapita. Importanta īn acest amestec este nu doar alegerea speciilor de leguminoase, ci si a varietatilor. Acestea au fost selectionate astfel īncat sa aiba o dezvoltare rapida īn toamna (vigoare la rasarire), dar totusi puterea lor de a acoperi rapid pamantul nu trebuie sa duca la o competitie cu rapita. O alta caracteristica este cea de a se distruge usor la ger. Este asadar un echilibru pe care cei de la Jouffray Drillaud l-au gasit dupa numeroase testari realizate īn Franta, acolo unde culturile asociate au devenit o obisnuinta. Adrian MIHAI Mai multe puteti citi in Profitul agricol nr 47 din 9 decembrie 2015

Trăim īntr-o lume īn care viteza informaţiei este decisivă. Complexitatea domeniului horticol, schimbarea rapidă a cererii şi ofertei produselor horticole, dinamica sau volatilitatea preţurilor, problemele legate de vānzarea producţiei, calitatea acesteia, toate aceste elemente reclamă o informare rapida a celor interesaţi. Esential este ca informaţia să ajungă īn timp util la cititori. Horti īşi va păstra apariţia lunară, dar ca supliment gratuit al revistei Profitul Agricol. Īn acest fel va creşte vizibilitatea, dublāndu-se numărul beneficiarilor de informaţii.


Dupa aproape 50 de ani petrecuti la institutul de la Vidra, se poate spune despre dr. Victor Lacatus ca este un personaj ancorat īn realitatile legumiculturii romanesti. Pasiunea pentru cercetare īl face sa spuna lucrurilor pe nume. La ora actuala, cercetarea din legumicultura se mai realizeaza la institutul national de la Vidra, īn trei statiuni, la Buzau, Bacau si Iernut, la centrul de la Dabuleni si īn Bucuresti, la Institutul Horting. Fiecare din unitatile acestea se confrunta cu probleme īn ce priveste resursa umana. Varsta medie a cercetatorilor este ridicata. Tinerii absolventi ai facultatilor de profil nu doresc sa se angajeze īn cercetare din cauza salarizarii. "Si nici macar altceva nu li se poate promite, ca de exemplu o specializare īn strainatate. Si atunci, cum sa atragi tinerii?", se īntreaba Victor Lacatus. "Trebuie sa terminam cu uniformizarea salariala. Daca avem un cercetator de valoare trebuie sa īl platim corespunzator".

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Producatorul german Claas a facut public raportul de activitate pentru 2015. A avut un an bun, cu vanzari īn crestere fata de 2014, īn ciuda scaderilor īnregistrate pe piata mondiala. Cifra de afaceri a fost de 3,838 miliarde de euro, cu un profit de 158 de milioane. Piata internationala de masini agricole a trecut printr-un an de restrangere. Se vorbeste de o scadere de pana la 20%. Aceasta a fost cauzata de preturile īn scadere ale produselor agricole si de flotele de utilaje relativ noi din multe zone. In acest climat nefavorabil, Claas si-a putut consolida pozitia de lider īn Europa. Vanzarile din America de Nord si de Sud au avut o evolutie pozitiva, īn timp ce īn Europa de Est se constata un declin. Īn Asia, Claas a īnregistrat crestere īn India, iar piata din China s-a stabilizat.


Din 2016, constructorul spaniol de utilaje Sola va intra pe piata din Romania cu reprezentanta proprie. Managerii Sola considera ca, prin deschiderea unei filiale locale, vor veni si mai mult īn sprijinul fermierilor. Grupul este īn faza de negocieri cu mai multi dealeri, prin intermediul carora urmeaza sa se faca vanzarile. Dar lucrurile se misca rapid. Asa ca fermierii vor putea gasi īnca din aceasta iarna utilajele spaniolilor īn oferta unor dealeri importanti. Cu o istorie de 60 de ani, Sola a pornit ca o afacere de familie, ale carei baze au fost puse de Andreu Solą Suarez. Este cunoscuta mai mult pentru semanatorile sale, dar produce si masini de distribuit īngrasaminte solide. In urma cu 15 ani, la conducere a venit fiul fondatorului. El a reconfigurat semanatorile si a īnceput extinderea mai puternica, transformand-o īntr-o companie internationala. Astazi, grupul Sola este prezent īn 40 de state, iar de peste 30 de ani este lider de piata īn Spania, dar si īn nordul Africii si īn Bulgaria. Fabricile se īntind pe 40.000 mp, iar jumatate din productie este exportata. Pentru Romania, grupul Sola are planuri mari, pe care vrea sa le implementeze cu ajutorul lui Marius Mitra, un om cu experienta īn masinile agricole.

Prevederea este stipulata īn modificarile la OUG 3/2015 privind aprobarea schemelor de plati care se aplica īn 2015 - 2020. APIA poate sista subventia pentru pasuni la asociatii daca nu respecta doua reguli. In primul rand, sa devina cooperative din acest an. Potrivit legii, contractele de concesiune pe pasuni īncheiate de asociatiile fermierilor cu consiliile locale raman īn vigoare pentru viitoarea cooperativa īnfiintata, daca aceasta va avea aceiasi membri ca asociatia initiala. Astfel, īn art, 5 din OUG 3/2015 se noteaza ca, īn cazul concesionarii/īnchirierii unei suprafete de pajisti de catre o asociatie de crescatori, "beneficiarii platilor pot fi: a) asociatia crescatorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plata de catre asociatie, datele de identificare, codul de identificare al exploatatiei zootehnice din Registrul national al exploatatiilor ...


APIA informeaza ca, īn perioada 2-31 decembrie, se depun cererile de acord prealabil la schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata (rambursarea diferentei de acciza). Persoanele fizice pot fi acceptate ca potentiali beneficiari ai prezentei scheme daca, īn termen de 60 de zile lucratoare de la data primirii notificarii privind acordul prealabil, dar nu mai tarziu de data depunerii cererii trimestriale, se autorizeaza ca PFA sau īntreprindere individuala. Cererea se depune īnsotita de: copie a documentelor de identitate si a documentelor de īnregistrare; adeverinta īn original de la Registrul agricol, cu suprafetele agricole aflate īn exploatare, inclusiv pentru spatii protejate, dupa caz; adeverinta īn original de la Registrul agricol, eliberata īn anul de cerere, cu efectivele de animale/pasari/familii de albine/viermi de matase, dupa caz; adeverinta īn original eliberata de catre ONVPV pentru suprafetele cu vie; situatia suprafetelor si a structurii estimative a culturilor pentru care se solicita ajutorul de stat si/sau productia de ciuperci estimata (model Anexa 2 din ordin); copia documentului care atesta īnregistrarea/autorizarea sanitara-veterinara pentru porci/pasari/familii de albine/viermi de matase, dupa caz; situatia privind calculul efectivului rualat/mediu estimat anual, īn functie de specie, īntocmita de beneficiar (model Anexa 3 din ordin). Mai multe puteti citi in Profitul agricol nr 47 din 9 decembrie 2015


Editorial
Inainte de a fi prim-ministru, Dacian Ciolos nu parea deloc angajat īn politica. Imaginea sa era de un Mugur Isarescu al Agriculturii. Acum, pe la cusaturi, i se vede croiala de politician. Si de stanga, si de dreapta. Pe asta se bazeaza si zvonul ca va prelua conducerea unui Partid Prezidential. Ciolos nu a cazut din cer. A fost numit ministru de Tariceanu, cand era la PNL. Apoi, a devenit comisar cand Bruxellesul era al popularilor (crestin-democrati). In reforma Politicii Agricole, Ciolos s-a dovedit tot liberal, bine ponderat. De exemplu, a cerut plafonarea subventiilor pentru fermele mari si foarte mari. "Nu pot sa iau bani de la contribuabilul de rand si sa-i dau milioane unui om de afaceri." Cei care s-au opus acestei logici au fost tocmai social-democratii lui Victor Ponta. De altfel, toata reforma agricola a lui Ciolos a fost īn favoarea micilor fermieri. In logica politica europeana, ei sunt marea masa a micilor proprietari, care īsi apara proprietatea īmpotriva dogmei socialiste "ce-i al tau e si-al meu".La noi, micii fermieri nu prea exista. Ori nu au constiinta ca sunt proprietari. Noi mai avem īn sate cateva ramasite ale taranimii de altadata, ramasa īn afara istoriei.Unii dintre ei castiga bine, dar - ca Moromete - nu vor sa plateasca "fonciirea". Aceasta taranime, mai ales īn satele din Vechiul Regat, voteaza īndeobste cu PSD. Daca stai sa-i asculti, duc chiar dorul colhozurilor de altadata. In istoria noastra a existat un puternic partid taranesc, al īnvatatorului Ion Mihalache. Partid al unei clase producatoare. Nici Pavelescu de la PNTCD, nici Marcel Cucu, nici Stelian Fuia n-au īnteles asta. Satul romanesc nu mai are seva sa hraneasca micile ferme de familie. Floarea taranimii a murit odata cu Legiunea; a murit, apoi, pe frontul de la Stalingrad; a mai murit la Canal; a murit īn iluzia industrializarii. Mai nou, floarea tinerimii din sate culege capsuni īn Italia ori Spania. Un Ciolos adept al reinventarii taranimii ar risca sa devina un fel de Don Quijote care se lupta cu morile de vant, īmpotriva globalizarii. Cum ar fi ca Ciolos sa puna la cale Camere agricole doar pentru micii fermieri? Ori sa sustina cadastrarea doar pentru persoanele fizice, nu si pentru cele juridice?