Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Noutati
Horsch va lansa un utilaj nou īn Insula Mare a Brailei
Constructorul german Horsch va prezenta publicului, pe 2 iunie, un nou utilaj destinat lucrarilor minime ale solului. Conceput la sugestia specialistilor din Insula Mare a Brailei, va fi lansat īn cadrul evenimentului "Ziua Campului". Lucian Buzdugan spune ca acest utilaj, despre care deocamdata nu stie nici el foarte multe, va fi destinat fermelor cu 1.000-2.000 ha.

Pe 18 mai, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli organizeaza cel mai important eveniment al anului, Conferinta Nationala. Chiar daca mai sunt de pregatit unele detalii, se stie ca la evenimentul LAPAR sunt invitati 1.000 de fermieri si reprezentanti din toate structurile statului. Inclusiv presedintele Klaus Iohannis si premierul Dacian Ciolos sunt asteptati la Auditorium Pallady, daca īn agendele lor pline īsi va face loc si aceasta īntalnire a agricultorilor romani.

Florin Marius Faur, director la APIA Timis, a preluat sefia Agentiei centrale, īnlocuindu-l pe Ioan Merca, iar Sergiu Iulian Jitareanu, director la APIA Iasi, a fost numit director general adjunct, pe un post vacant existent (APIA are prevazute īn organigrama trei posturi de director general adjunct, doua fiind ocupate de Nicolae Horumba si Paul Eduard Kmen). Florin Marius Faur a mai detinut functia de director general la APIA, īntre anii 2010 si 2012.

Crescatorii de oi ameninta cu reluarea protestelor pentru modificarea Legii vanatorii, atentioneaza Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine, afiliat la Agrostar. Ei evoca ziua lor de glorie, din decembrie 2015, cand 8.000 de oameni, īn straie de ciobani, au sarit gardul Parlamentului ca sa obtina cati caini vrea muschii lor si sa pasca oile si iarna, mai mult sau mai putin īn graul altora. Atunci, de frica, Guvernul a dat o ordonanta, care a expirat.

Ministrul Achim Irimescu a anuntat, duminica, 8 mai, la Targul Agro Zoo de la Popauti, Botosani, ca pana la sfarsitul acestui an va fi creat un fond de creditare īn agricultura, din bani europeni. Creditele vor fi derulate prin patru-cinci banci comerciale, care vor fi desemnate īn urma unei licitatii. Fondul va avea o valoare initiala de 92 milioane de euro. Functionarea acestui fond a fost discutata cu Fondul European de Investitii.

Dupa declansarea scandalului laptelui cu E.coli, ANSVSA si-a dat masura excesului de zel. A īnchis, temporar sau definitiv, 40 de firme de produse lactate si ferme de vaci pentru ca a gasit nereguli la depozite, la īntretinerea echipamentelor de lucru si īn ce priveste igiena adaposturilor pentru animale. "Au fost verificate 322 ferme, 1.003 exploatatii non-profesionale, 255 de centre de colectare lapte, 119 unitati de procesare autorizate sanitar-veterinar, 253 de unitati procesare īnregistrate sanitar-veterinar, 105 depozite independente. Au fost aplicate 197 de sanctiuni contraventionale, din care 138 avertismente si 59 amenzi īn valoare de 131.040 de lei, precum si 22 ordonante de suspendare a activitatii si 18 ordonante de interzicere a activitatii", scrie sec īntr-un comunicat al ANSVSA. Potrivit institutiei, printre neregulile constatate se numara: "etichetarea necorespunzatoare a produselor alimentare; deficiente privind īntretinerea spatiilor si echipamentelor de lucru; deficiente privind implementarea si revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; nerespectarea normelor de igiena privind īntretinerea adaposturilor de animale; deficiente privind īntretinerea spatiilor si echipamentelor de lucru; lipsa documentelor care sa ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; mijloc de transport lapte neautorizat sanitar-veterinar; lipsa contract pentru neutralizare SNCU; lipsa procedura retragere/rechemare."


Sorin este fiul lui Mihai Petcu, proprietarul fermei de vaci de la Pantelimon. Tanarul a facut studii de mecanica la Lyon, īn Franta. A lucrat ca inginer pentru stimularea performantei industriale la companii importante din Germania si din Romania. Acum, a venit alaturi de tatal sau, la ferma de vaci de langa Bucuresti. Multi ne urmam īn cariera fantasmele copilariei. Daca le avem. "Eu am fost crescut īn ferma pana la 6 ani. Tata a muncit mult ca sa ne īntretina decent, iar mama, care este profesoara de matematica, ne-a format. Cand ne-am mutat la bloc, veneam īn vacante la ferma. Ma duceam cu tractoristii pe camp, mancam slanina cu ei. Ferma este locul de care m-am legat īn copilarie", īsi aminteste Sorin Petcu. Am vrut sa stiu de ce un tanar instruit si chipes mai poate astazi opta pentru agricultura, mai ales pentru zootehnie. Am descoperit la el o gandire extrem de pragmatica. "In 2007, cand tata a cumparat ferma, eu eram īn Franta. Stiu ca situatia lui a fost destul de grea. Din 1998, au fost tot felul de probleme financiare, au avut datorii si au platit penalitati. In 2007, m-am īntors īn tara. Veneam dimineata, la ferma, la ora sase. Apoi aveam si un alt serviciu, de inginer. Seara, cand plecam de la serviciu, mai treceam o data prin ferma", īsi aminteste Sorin Petcu.

Presedintele american Barack Obama a facut recent lobby pentru īncheierea tratatului de liber schimb īntre UE si SUA (TTIP) īn timpul mandatului sau, adica pana la finalul acestui an. Dar Europa nu pare pregatita. Organizatia Greenpeace a reusit sa mai ridice un val de teama la adresa tratatului, publicand 248 de pagini din documentele care stau la baza negocierilor. Acestea arata ca SUA ar dori concesii la taxele vamale pentru produsele agricole, ca sa acorde scaderi de taxe vamale pentru industria auto europeana. Poate pentru industria UE e o stire buna, dar pentru agricultori nu. O alta problema īn negocieri e legata de protectia denumirii pentru vinuri. Americanii nu vor sa renunte la productia de vinuri cu denumiri protejate īn Europa, precum Champagne, Chablis sau Chianti.


Īntalnirea ministrilor Agriculturii de la Bruxelles, de saptamana trecuta, nu a adus nici o solutie pentru fermierii europeni. Mesajul nerostit de comisarul Phil Hogan a fost: "fiecare se descurca cum poate". Comisarul nu a promis ajutor financiar, cum a fost cel de anul trecut, de 500 de milioane de euro. A ales īn jur de 13 masuri pentru combaterea crizei, dintr-o lista de 100 de propuneri ale statelor. Se mizeaza pe puterea fiecarui stat de a-si ajuta propriii fermieri. Iar reducerea productiei de lapte poate fi facuta doar de cei care vor asta si care īsi permit. Romania nu pare a avea ceva de castigat. Nu vor fi reintroduse cotele de lapte sau un mecanism asemanator. Hogan este īnsa gata sa permita organizatiilor de producatori, cooperativelor si organizatiilor interprofesionale sa limiteze productia de lapte doar pe baza voluntara si pentru o perioada limitata. Se suprima pentru un timp regulile concurentei.

Din ianuarie, Richard Matei (foto) conduce compania Arysta, ce īnglobeaza acum si activitatile Chemtura si Agriphar. Obiectivele sunt ambitioase chiar si pentru 2016, un an de tranzitie, de integrare a afacerii sub un singur nume. Este tintita o crestere cu 20% a cifrei de afaceri, la 12 milioane de dolari. Arysta era cea mai mare companie din grupul celor trei achizitionate de Platform Specialty Products. Pe piata romaneasca, cea mai mare afacere era Chemtura, urmata de Arysta. Pe locul trei se situa Agriphar, care desi nu era prezenta direct, distribuia produse prin alte firme precum Belchim si Summit Agro Romania. Pentru compania Arysta lucreaza astazi īn Romania 11 persoane, iar tinta pana la finalul anului este ca echipa sa ajunga la 15-16. "Erau trei oameni de vanzari, acum sunt sase. Toti sunt directori regionali. Rolul lor este sa īnteleaga noua afacere Arysta si sa faca business-planuri pentru zonele lor geografice. Echipa comerciala cu siguranta va mai creste, dar nu imediat", descrie Richard Matei evolutia echipei comerciale.


Temperaturile ridicate au īnceput sa favorizeze aparitia anumitor agenti patogeni, daunatori si buruieni īn culturile de rapita, grau si orz. Compania Prutul vine si īn aceasta primavara īn īntampinarea nevoilor producatorilor agricoli cu o gama variata de produse de uz fitosanitar, care sa previna pagubele ce pot fi produse de acestea. Rapita este amenintata īn aceasta perioada de Gargarita tulpinilor (Ceutorhynchus napi). Acest daunator īsi face aparitia la temperaturi de 8-9 °C, iar cel mai eficient tratament este īmpotriva adultilor. Daunatorul, odata ce reuseste sa īsi depuna ponta, este foarte dificil de combatut. Exista o gama variata de produse de combatere, pe baza de lambda-cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, alfa-cipermetrin-produse de contact sau produse cu actiune mai īndelungata pe baza de tiacloprid. Īn conditiile īn care nu s-a efectuat un tratament cu fungicid īn toamna, sau, īn cazul īn care acest tratament a fost aplicat dar se doreste o protectie continua pentru prevenirea aparitiei anumitor agenti patogeni, sugeram utilizarea unor produse pe baza de tebuconazol, protioconazol, difenoconazol, procloraz, ciproconazol, mepiquat clorura si metconazol. Aceste substante active maresc protectia culturii īmpotriva bolilor precum putregaiul alb, alternarioza, putregaiul cenusiu, dar si a altor boli care pot aparea pe parcursul perioadei de vegetatie.

Īn urma cu opt ani, cativa profesionisti entuziasti de la pepinierele Holland Alma din Ungaria au decis sa paseasca pe un drum de inovatie cu totul nou. Initiativa lor, īn ciuda dificultatilor initiale, a avut succes. Astazi ei reprezinta elita producatorilor de mere din Ungaria. Despre rezultatele lor obtinute pana īn prezent l-am īntrebat pe ing. Szabolcs Babicz, conducatorul pepinierei din Ungaria, unul dintre liderii Programului Naturalma®. Daca ar trebui sa rezumam īn cateva cuvinte esenta programului, as spune: Programul Naturalma® este sistemul de productie a unor soiuri noi de mar, rezistente la boli, cu un gust deosebit si durata de pastrare prelungita. Dar, de fapt acesta reprezinta chiar o filozofie de productie.


Trăim īntr-o lume īn care viteza informaţiei este decisivă. Complexitatea domeniului horticol, schimbarea rapidă a cererii şi ofertei produselor horticole, dinamica sau volatilitatea preţurilor, problemele legate de vānzarea producţiei, calitatea acesteia, toate aceste elemente reclamă o informare rapida a celor interesaţi. Esential este ca informaţia să ajungă īn timp util la cititori. Horti īşi va păstra apariţia lunară, dar ca supliment gratuit al revistei Profitul Agricol. Īn acest fel va creşte vizibilitatea, dublāndu-se numărul beneficiarilor de informaţii.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Cuprindem judetele Maramures, Satu Mare, o parte din Bihor si o parte din Salaj. Carei este o regiune agricola foarte buna, cu pamant roditor, cu multe ferme mari si puternice. Avem foarte multi clienti aici cu care lucram si de aceea a trebuit sa modernizam sediul vechi, iar din decembrie 2015 ne aflam īn sediul nou. Bihorul este īmpartit īn doua fiindca NHR mai are filiala īn Arad si nu e avantajos sa ne deplasam de aici pana īn partea cealalta a judetului, cand este mai aproape Aradul. Trebuie sa reactionam prompt cerintelor fermierilor, nu sa stam pe drumuri. Acelasi lucru se īntampla si īn Salaj. L-am īmpartit cu filiala noastra din Cluj, care este mai aproape.


Carlo Lambro (foto), presedintele New Holland, a vorbit pentru prima data īn fata presei despre planurile companiei pe piata din Romania, cu prilejul unei conferinte care a reunit jurnalisti agrarieni din toata Europa. Ne-a tusat īn mod placut faptul ca am fost singura revista de la noi din tara invitata la eveniment. Conform presedintelui New Holland, noul importator al marcii, Agroconcept, are īn plan sa deschida 12 centre de vanzari si de service īn toata tara, doar īn acest an. "Planul pentru Romania este foarte simplu. Am schimbat doar distribuitorul", spune sigur pe sine Carlo Lambro. "Avem pozitia de lider pe piata la combine si vrem sa pastram aceasta pozitie. Avem un plan si pentru vanzarea de tractoare. Īmpreuna cu noul distribuitor, vrem sa extindem prezenta īn tara prin noi centre de vanzari si service. Īn curand, Agroconcept va inaugura sediul din Bucuresti. Vom continua sa vindem cu ajutorul noilor parteneri, deci nu ne schimbam strategia, ci doar distribuitorul."

Guvernul a modificat si completat, printr-o Hotarare, normele de aplicare ale Legii Codului fiscal. Au fost aduse unele explicitari si exemplificari noi ale situatiilor determinate de diversitatea activitatii contribuabililor. "Scopul acestor completari este abordarea mai facila a legislatiei fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare. Actul normativ (...) modifica si completeaza HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal", se precizeaza īntr-un comunicat al Executivului. La capitolul "Impozite si taxe locale" au fost aduse clarificari īn cazul cladirilor/ terenurilor proprietate a statului care fac obiectul unor contracte de concesiune, īnchiriere, administrare sau folosinta, care se refera la perioade mai mici de o luna.


Potrivit legii, pot fi arendate orice bunuri agricole, de la terenurile cu destinatie agricola, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, la animale, constructii de orice fel, masini, utilaje si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. Potrivit art. 1.778 alin. 1 din noul Cod Civil, locatiunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare. In conformitate cu prevederile art. 1.777 din noul Cod Civil, locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numite locatar, folosinta unui bun, īn schimbul unui pret, denumit chirie. Concret, arendarea are drept obiect exploatarea pe o durata determinata a bunurilor agricole, contra unui pret stabilit prin contractul īncheiat (contractul de arendare) īntre proprietarul bunurilor agricole, pe de o parte, īn calitate de arendator, si locatar, pe de alta parte, īn calitate de arendas. Pot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fi: terenurile cu destinatie agricola, si anume terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi, pasunile īmpadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajarile piscicole si de īmbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola; animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. In ceea ce priveste īncheierea contractului de arendare, acesta trebuie īncheiat īn forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt īn joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua īntre cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai īntai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, īn consiliile de administratie. Ori, avem īn Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam īn iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat īntr-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat īn ultimii 10-15 ani. Acestea au, īntr-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai īn judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor īndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi īn continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani īncoace.