Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Noutati
Ziua cand crescatorii au rabufnit sa protesteze īn strada
Pe 23 martie, dupa mai multe saptamani de neīntelegeri cu Ministerul Agriculturii, fermierii din Federatia Crescatorilor de Bovine si cei din Federatia Oierilor de Munte au manifestat la Bucuresti, īn fata Parlamentului. Un protest īn buza campaniei electorale se aude parca mai tare. Iar parlamentarii au procedat ca de obicei, au promis crescatorilor ca vor face totul...

Ministrul Achim Irimescu a cerut autoritatilor de la Bruxelles stoparea supraproductiei de lapte si carne de porc din anumite tari europene, pentru ca astfel de produse sa nu mai invadeze piata romaneasca. "Piata laptelui si cea a carnii de porc sunt īn mare criza, pe fondul reducerii consumului din China, al embargoului impus de Rusia si pe fondul renuntarii la cotele de lapte. Chiar īn sectorul carnii de porc exista ferme care au solicitat suspendarea contractelor pentru bunastarea animala, pentru a nu mai popula si īnregistra pierderi. Am solicitat Comisiei Europene sa se ia masuri hotarate pentru a stopa la origine supraproductia.

Din īnchisoare, Jean Catalin Sandu, fost director al Directiei Juridice din ADS, a facut o plangere penala īmpotriva lui Dacian Ciolos. El īl acuza pe actualul prim-ministru ca a adus ilegal Ministerul Agriculturii ca parte civila īn Dosarul ICA. Plangerea ar fi putut fi depusa si de Dan Voiculescu, principalul acuzat īn privatizarea ICA, dar avocatii grupului Intact au preferat sa depuna plangerea Jean Catalin Sandu. In felul acesta parea sa aiba mai putina īncarcatura politica. Acum, procurorii au clasat cererea si au hotarat ca Ciolos nu a savarsit nici o ilegalitate cand, pe vremea cand era ministru, a revendicat o paguba suferita de Ministerul Agriculturii. Nici Daniel Constantin, pus de Voiculescu īn fruntea Partidului Conservator, nu a vrut sa-si ajute mentorul politic.

UDMR a depus la Senat o initiativa legislativa care propune modificarea Legii achizitiilor publice, astfel īncat sa le creeze micilor producatori oportunitatea de a intra mai usor pe piata institutiilor publice. Este vorba de armata, spitale, politie, crese, centre de plasament, scoli etc. Proiectul de act normativ prevede ca fermierii care detin atestat de producator si certificat de comercializare sau cei care vand productia prin cooperative sa fie scutiti de procedura de achizitie publica daca vand catre unitati consumatoare care apartin institutiilor publice. "Este o piata foarte mare, unde producatorii autohtoni intra foarte greu din cauza hatisului legislativ", ne-a explicat Barna Tąnczos, senator UDMR.

Comisia Europeana a publicat īn Jurnalul Oficial al UE anuntul prin care recunoaste denumirea de Indicatie Geografica Protejata pentru Telemeaua de Ibanesti. Recent, a fost protejat la Bruxelles si Salamul de Sibiu. Urmeaza Novacul afumat si, poate, Kurtos kalacs (cozonacul secuiesc), cu care bagam batul prin gard ungurilor. "Vom introduce si denumirea de produs montan - spune ministrul Achim Irimescu. Legislatia este stabilita, urmeaza sa o promovam si, sper eu, ca acele produse de calitate exceptionala obtinute īntr-un mediu nepoluat sa ajunga pe masa consumatorilor."

Sorin este fiul lui Mihai Petcu, proprietarul fermei de vaci de la Pantelimon. Tanarul a facut studii de mecanica la Lyon, īn Franta. A lucrat ca inginer pentru stimularea performantei industriale la companii importante din Germania si din Romania. Acum, a venit alaturi de tatal sau, la ferma de vaci de langa Bucuresti. Multi ne urmam īn cariera fantasmele copilariei. Daca le avem. "Eu am fost crescut īn ferma pana la 6 ani. Tata a muncit mult ca sa ne īntretina decent, iar mama, care este profesoara de matematica, ne-a format. Cand ne-am mutat la bloc, veneam īn vacante la ferma. Ma duceam cu tractoristii pe camp, mancam slanina cu ei. Ferma este locul de care m-am legat īn copilarie", īsi aminteste Sorin Petcu. Am vrut sa stiu de ce un tanar instruit si chipes mai poate astazi opta pentru agricultura, mai ales pentru zootehnie. Am descoperit la el o gandire extrem de pragmatica. "In 2007, cand tata a cumparat ferma, eu eram īn Franta. Stiu ca situatia lui a fost destul de grea. Din 1998, au fost tot felul de probleme financiare, au avut datorii si au platit penalitati. In 2007, m-am īntors īn tara. Veneam dimineata, la ferma, la ora sase. Apoi aveam si un alt serviciu, de inginer. Seara, cand plecam de la serviciu, mai treceam o data prin ferma", īsi aminteste Sorin Petcu.


Asociatia Producatorilor de Carne de Porc din Romania - APCPR - a transmis Guvernului o scrisoare deschisa īn care īsi exprima indignarea fata de faptul ca Ministerul Finantelor tergiverseaza aprobarea unei HG pentru distribuirea ajutoarelor exceptionale cu caracter temporar pe care fermierii din sectorul cresterii animalelor le primesc de la UE. De doua saptamani, Ministerul Finantelor plimba proiectul de act normativ, cere tot felul de explicatii si modificari puerile. In luna septembrie 2015, pentru a sprijini sectoarele europene de lapte si carne de porc, Comisia Europeana a anuntat acordarea unor ajutoare exceptionale. Au fost alocate 420 milioane de euro (ajutoare aprobate prin Regulamentul nr. 1.853/2015 al Comisiei din 15 octombrie 2015). Romaniei īi revine suma de 11,1 milioane euro, din care 8,8 milioane pentru sectorul laptelui si 2,3 milioane pentru sectorul carnii de porc. Industria de crestere a porcilor din Romania se afla īntr-o situatie disperata din cauza crizei generale a sectorului european al carnii de porc. Aceasta a fost determinata de embargoul rusesc asupra importurilor de carne de porc din Europa. Ca urmare, piata romaneasca a fost sufocata de oferta de carne la preturi foarte mici, din comertul intracomunitar. Importul de carne de porc īn Romania a crescut cu 9,5% īn anul 2014, comparativ cu 2013, si cu 11% īn 2015, comparativ tot cu 2013. Crescatorii de porci au fost constransi sa scada pretul de vanzare a animalelor.

Īntalnirea ministrilor Agriculturii de la Bruxelles, de saptamana trecuta, nu a adus nici o solutie pentru fermierii europeni. Mesajul nerostit de comisarul Phil Hogan a fost: "fiecare se descurca cum poate". Comisarul nu a promis ajutor financiar, cum a fost cel de anul trecut, de 500 de milioane de euro. A ales īn jur de 13 masuri pentru combaterea crizei, dintr-o lista de 100 de propuneri ale statelor. Se mizeaza pe puterea fiecarui stat de a-si ajuta propriii fermieri. Iar reducerea productiei de lapte poate fi facuta doar de cei care vor asta si care īsi permit. Romania nu pare a avea ceva de castigat. Nu vor fi reintroduse cotele de lapte sau un mecanism asemanator. Hogan este īnsa gata sa permita organizatiilor de producatori, cooperativelor si organizatiilor interprofesionale sa limiteze productia de lapte doar pe baza voluntara si pentru o perioada limitata. Se suprima pentru un timp regulile concurentei.


Pe o piata a laptelui fara cote, care se confrunta cu multe necunoscute, cooperativa olandeza FrieslandCampina (la noi detine Napolact) a avut un an bun īn 2015. Cooperativa, unul dintre cei mai mari procesatori din lume, a obtinut un profit net de 343 de milioane de euro, cu 13,2% mai mare ca īn 2014. FrieslandCampina este detinuta de 19.000 de fermieri membri, majoritatea din Olanda. Cresterile de profit au venit din vanzarile mai mari de pe piata chineza Dar, cooperativa a avut profituri mai mari si pe seama scaderii costurilor de achizitie a laptelui. Pretul platit fermierilor pentru lapte a fost mai mic cu 18,9% fata de 2014, ajungand la 34,64 de euro/100 de litri. Dar fermierii care īsi vand laptele cooperativei sunt si membri. Asa ca pierderile la pretul laptelui vor fi suplinite, īntr-o anumita masura, de venitul mai mare din profit.

Temperaturile ridicate au īnceput sa favorizeze aparitia anumitor agenti patogeni, daunatori si buruieni īn culturile de rapita, grau si orz. Compania Prutul vine si īn aceasta primavara īn īntampinarea nevoilor producatorilor agricoli cu o gama variata de produse de uz fitosanitar, care sa previna pagubele ce pot fi produse de acestea. Rapita este amenintata īn aceasta perioada de Gargarita tulpinilor (Ceutorhynchus napi). Acest daunator īsi face aparitia la temperaturi de 8-9 °C, iar cel mai eficient tratament este īmpotriva adultilor. Daunatorul, odata ce reuseste sa īsi depuna ponta, este foarte dificil de combatut. Exista o gama variata de produse de combatere, pe baza de lambda-cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, alfa-cipermetrin-produse de contact sau produse cu actiune mai īndelungata pe baza de tiacloprid. Īn conditiile īn care nu s-a efectuat un tratament cu fungicid īn toamna, sau, īn cazul īn care acest tratament a fost aplicat dar se doreste o protectie continua pentru prevenirea aparitiei anumitor agenti patogeni, sugeram utilizarea unor produse pe baza de tebuconazol, protioconazol, difenoconazol, procloraz, ciproconazol, mepiquat clorura si metconazol. Aceste substante active maresc protectia culturii īmpotriva bolilor precum putregaiul alb, alternarioza, putregaiul cenusiu, dar si a altor boli care pot aparea pe parcursul perioadei de vegetatie.


Cel putin la nivel declarativ, fermierii sunt nemultumiti de relatia lor cu traderii. Si privesc bursa ca pe Sfantul Graal al preturilor bune. Totusi, īnteleg si ei ca cineva trebuie sa le cumpere productia, iar traderii sunt singura solutie viabila. Mai curios este īnsa ca si unii traderi si-ar dori o bursa a cerealelor la Marea Neagra. Cristian Mihailescu, agribusiness director Bunge Romania, considera ca, pe termen mediu si lung, activitatea unei burse ar duce la o mai buna stabilitate a preturilor si la maturizarea pietei locale. "De o astfel de bursa ar beneficia toti producatorii, fie ei mari sau mici. Dar, legislatia romaneasca are nevoie de cateva īmbunatatiri īnainte sa putem vorbi despre o bursa activa īn Romania."

Īn urma cu opt ani, cativa profesionisti entuziasti de la pepinierele Holland Alma din Ungaria au decis sa paseasca pe un drum de inovatie cu totul nou. Initiativa lor, īn ciuda dificultatilor initiale, a avut succes. Astazi ei reprezinta elita producatorilor de mere din Ungaria. Despre rezultatele lor obtinute pana īn prezent l-am īntrebat pe ing. Szabolcs Babicz, conducatorul pepinierei din Ungaria, unul dintre liderii Programului Naturalma®. Daca ar trebui sa rezumam īn cateva cuvinte esenta programului, as spune: Programul Naturalma® este sistemul de productie a unor soiuri noi de mar, rezistente la boli, cu un gust deosebit si durata de pastrare prelungita. Dar, de fapt acesta reprezinta chiar o filozofie de productie.


Trăim īntr-o lume īn care viteza informaţiei este decisivă. Complexitatea domeniului horticol, schimbarea rapidă a cererii şi ofertei produselor horticole, dinamica sau volatilitatea preţurilor, problemele legate de vānzarea producţiei, calitatea acesteia, toate aceste elemente reclamă o informare rapida a celor interesaţi. Esential este ca informaţia să ajungă īn timp util la cititori. Horti īşi va păstra apariţia lunară, dar ca supliment gratuit al revistei Profitul Agricol. Īn acest fel va creşte vizibilitatea, dublāndu-se numărul beneficiarilor de informaţii.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Carlo Lambro (foto), presedintele New Holland, a vorbit pentru prima data īn fata presei despre planurile companiei pe piata din Romania, cu prilejul unei conferinte care a reunit jurnalisti agrarieni din toata Europa. Ne-a tusat īn mod placut faptul ca am fost singura revista de la noi din tara invitata la eveniment. Conform presedintelui New Holland, noul importator al marcii, Agroconcept, are īn plan sa deschida 12 centre de vanzari si de service īn toata tara, doar īn acest an. "Planul pentru Romania este foarte simplu. Am schimbat doar distribuitorul", spune sigur pe sine Carlo Lambro. "Avem pozitia de lider pe piata la combine si vrem sa pastram aceasta pozitie. Avem un plan si pentru vanzarea de tractoare. Īmpreuna cu noul distribuitor, vrem sa extindem prezenta īn tara prin noi centre de vanzari si service. Īn curand, Agroconcept va inaugura sediul din Bucuresti. Vom continua sa vindem cu ajutorul noilor parteneri, deci nu ne schimbam strategia, ci doar distribuitorul."


APIMAR cauta, īmpreuna cu AFIR, sa introduca un pret la utilaje care sa multumeasca atat baza de date cu preturi de referinta a statului, cat si dealerii si producatorii care traiesc īn piata reala. Despre rigiditatea bazei de date am mai scris si o vom face īn continuare, caci se pare ca problemele nu s-au rezolvat īn totalitate. In īncercarea de a pune la punct cateva aspecte, la masa discutiilor s-au asezat, pe de o parte Monika Puiu, presedinte APIMAR, Mihai Ivascu, director executiv, si pe de alta parte ministrul Achim Irimescu, directorul general AFIR Andras Szakal si Maria Gheorghiu, sef serviciu baze de date AFIR. Intalnirea a plecat de la faptul ca ministrul Achim Irimescu a avut cateva iesiri īn care a sustinut ca importatorii practica preturi mai mari pentru utilajele vandute pe fonduri europene si mai mici pentru leasing sau credit, chestiune despre care revista noastra a mai scris.

Guvernul a modificat si completat, printr-o Hotarare, normele de aplicare ale Legii Codului fiscal. Au fost aduse unele explicitari si exemplificari noi ale situatiilor determinate de diversitatea activitatii contribuabililor. "Scopul acestor completari este abordarea mai facila a legislatiei fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare. Actul normativ (...) modifica si completeaza HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal", se precizeaza īntr-un comunicat al Executivului. La capitolul "Impozite si taxe locale" au fost aduse clarificari īn cazul cladirilor/ terenurilor proprietate a statului care fac obiectul unor contracte de concesiune, īnchiriere, administrare sau folosinta, care se refera la perioade mai mici de o luna.


Potrivit legii, pot fi arendate orice bunuri agricole, de la terenurile cu destinatie agricola, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, la animale, constructii de orice fel, masini, utilaje si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. Potrivit art. 1.778 alin. 1 din noul Cod Civil, locatiunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare. In conformitate cu prevederile art. 1.777 din noul Cod Civil, locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numite locatar, folosinta unui bun, īn schimbul unui pret, denumit chirie. Concret, arendarea are drept obiect exploatarea pe o durata determinata a bunurilor agricole, contra unui pret stabilit prin contractul īncheiat (contractul de arendare) īntre proprietarul bunurilor agricole, pe de o parte, īn calitate de arendator, si locatar, pe de alta parte, īn calitate de arendas. Pot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fi: terenurile cu destinatie agricola, si anume terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi, pasunile īmpadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajarile piscicole si de īmbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola; animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. In ceea ce priveste īncheierea contractului de arendare, acesta trebuie īncheiat īn forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, īn īncercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut īn mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, īn urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea īnapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a īnceput anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi īntamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR īnca īn functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul īnfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei īn domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este īnalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tąnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin īnregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau īncetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa īnscriere īn Camera Agricola, o īnregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se īnscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite īn sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tąnczos.