Premierul Victor Ponta l-a numit pe Achim Irimescu in functia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii. El va coordona cele doua agentii de plati care gestioneaza fondurile europene pentru agricultura si dezvoltare rurala, Autoritatea de Management si relatia cu directiile tehnice din cadrul Comisiei Europene. Achim Irimescu a fost pana acum ministru consilier la Reprezentanta Romaniei pe langa Uniunea Europeana, seful Comitetului Special pentru Agricultura, Politica Agricola Comuna.
Ministrul desemnat al Agriculturii, Daniel Constantin, a facut primele declaratii dupa ce premierul desemnat a depus la Parlament programul de guvernare al viitorului executiv. "Obiectivul meu principal vizeaza, pe de o parte, punerea in valoare a potentialului agricol al tarii si, pe de alta parte, imbunatatirea vietii celor care traiesc in mediul rural". Cea mai importanta masura pe care se va concentra viitorul ministru, va fi comasarea terenurilor agricole pentru a face o agricultura performanta. El stie ca exista o dificultate pe care va trebui sa o clarifice cu premierul Ponta: Ce se va intampla cu institutia Cadastrului? Va ramane la Ministerul Dezvoltarii (ca pe vremea Elenei Udrea)? Se va intoarce la Ministerul de Interne? Sau, asa cum a solicitat Constantin, va veni la Agricultura?
Ministerul Agriculturii a scos la iveala un proiect de act normativ despre care, pana acum, nu a vorbit nimeni: un proiect de HG pentru acordarea de plati suplimentare sub forma unui ajutor de minimis in vederea finantarii campaniei agricole de toamna. Ajutorul se va acorda in conformitate cu regulamentul CE nr.1535/2007, iar cuantumul maxim nu va depasi echivalentul in lei a 7.500 euro pe beneficiar, adica 33.000 lei. Prin schema de ajutor de minimis se propune un cuantum de 200 lei/ha pentru infiintarea culturilor de toamna (grau, orz, orzoaica, rapita, triticale, secara), pentru o suprafata de minimum un hectar, pana la cel mult 150 hectare inclusiv, pe exploatatie. Schema de ajutor de minimis ar ajunge si la persoanele fizice si la persoanele juridice si ar acoperi 1,8 milioane ha.
Premierul desemnat, Victor Ponta, a amanat reducerea TVA la produsele agricole. El spune ca "din punctul de vedere al calculelor bugetare, trebuie sa stabilim cand putem sa o punem in aplicare". Sperante putem sa avem abia in anul viitor, daca va trece bugetul pe care guvernul il va prezenta Parlamentului, probabil, in octombrie. El a spus ca imediat dupa acordul cu FMI, poate sa dea toate datele economice, cu termene si cu cifre privind reducerea TVA. "Cei de la Finante, e normal sa priveasca cu scepticism orice idee care inseamna reducere de venituri bugetare, dar asta e rolul lor. Eu cred foarte tare in reducerea TVA la produsele agricole, pentru ca inseamna un mijloc de combatere a evaziunii fiscale."
Agentia infoALIMENT, detinătoarea celui mai mare portofoliu de colaboratori din domeniul Agriculturii si Industriei alimentare din Romania si revistele Fabrica de Carne si Fabrica de Lapte, vor organiza in perioada 13-14 iunie a.c., la Hotel Alpin din Poiana Brasov, Conferinta Internatională infoALIMENT, "CARNE si LAPTE: Piată, Producător, Profitabilitate in contextul provocărilor actuale", evenimentul de referintă al anului, in domeniul productiei si procesării cărnii si laptelui. Parteneri de organizare sunt Asociatia Producătorilor de Carne de Porc din Romania si Asociatia Patronală Romană din Industria Laptelui, beneficiind de sprijinul companiei de consultantă McGuireWoods.
Anul acesta, la targul Agraria de la Cluj nu a mai avut loc concursul pentru cea mai frumoasa vitica. Au fost acordate premii pentru bivolii din Asociatia Crescatorilor condusa de Calin Zanc, si pentru cele mai frumoase oi. Renuntarea la concursul de vaci s-a facut din cauza unor neintelegeri cu cativa profesori universitari care trebuiau sa dea note animalelor. Asa ca, in ringul de animale de la targ au fost premiate doar bubaline si ovine. Evident, bivolii, intunecati si impunatori, au atras toata suflarea din targ, fie ei fermieri ori gura-casca. Premiul cel mare a fost castigat de Teodor Marginean, crescator de bubaline din Bucium, judetul Salaj. Bivolita premiata are 10 ani si a produs 3.887 de litri de lapte la o lactatie.
Mihail Linert, primarul comunei Vurpar, a reusit sa aclimatizeze oile Cap Negru de Teleorman tocmai in judetul Sibiu. El a preferat aceasta rasa pentru ca este interesat sa produca mai multa carne decat lapte. Sigur, Turcana pe care o cresc oierii din Sibiu este mai rezistenta. Dar optiunea sasului Linert este una strict economica. Primarul din Vurpar a pornit de la premisa ca productia de carne si de lapte a Carabasei este cu 40% mai mare decat la batrana Turcana. El are 450 de oi, din care 200 Cap Negru de Teleorman. A vazut ca rasa se adapteaza si va creste efectivul de animale. Este interesat chiar sa creasca oi din rasa pura. Cap Negru de Teleorman (Carabasa, cum i se mai spune in sud) are talia mai mare si un uger dezvoltat. Este foarte asemanatoare cu Tigaia Sarbeasca. Prin urmare, se poate preta si la mulsul mecanic. Crescatorul si-a cumparat deja o masina italiana de muls, cu doua posturi. El stie insa ca aceasta oaie nu rezista pe pajistile mai inalte si nici nu suporta drumurile lungi ale transhumantei. De aceea, le paste in jurul stanii, pe dealul lui, din vecinatatea comunei. Aici are si o livada pe care nu o trateaza chimic. Oile pasc printre pomi. In total, are 114 hectare. Suficient pentru toate animalele.
Sedinta lunara a Consiliului de ministri ai Agriculturii si Pescuitului, desfasurata la Luxemburg in zilele de 26-27 aprilie, a avut pe agenda Reforma PAC si Reforma Politicii Comune de Pescuit. Delegatia noastra a fost condusa de Tanczos Barna, secretar de stat in MADR. Tanczos Barna a fost insotit de Achim Irimescu, reprezentant permanent al tarii noastre in Comitetul Special Agricol, organism care pregateste documentele pentru Consiliul de ministri. Pe agenda reuniunii s-a aflat o propunere comuna de Regulament al Parlamentului si al Comisiei Europene, de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor. Propunerea se refera la sustinerea tinerilor fermieri, a micilor fermieri, la sprijinul cuplat facultativ si la platile suplimentare pentru fermele din zonele care se confrunta cu constrangeri naturale.
Pentru europeni agricultura reprezinta mai mult decat un sistem de productie. Pozitia exprimata de UE in negocierile cu Organizatia Mondiala a Comertului arata ca agricultura europeana are si functii de dezvoltare rurala, de mediu, de conservare a culturii si obiceiurilor si chiar a peisajului din mediul rural. Avand in vedere toate acestea, a aparut conceptul multifunctionalitatii agricuturii. Acest concept reprezinta tipul de agricultura care este durabil si viabil din punct de vedere economic. In egala masura, utilizam acest termen pentru a exprima ingrijorarile legate de activitatile non-agricole sau non-economice ale agriculturii, cu o atentie deosebita indreptata asupra agriculturii de tip familial. Reforma PAC este un exercitiu periculos. Fiind al doilea buget, ca marime, al UE, politica agricola comuna este inconjurata de aprobari, dar si de critici venite din partea statelor membre si din partea organizatiilor de agricultori, a comerciantilor, a procesatorilor etc.
In statistici, productia medie de grau in Romania este de 3.000 kg/ha in cei mai buni ani. Nici fermele performante nu au recoltat mai mult de 7.000 kg/ha. Si totusi, Dimitrie Musca din Curtici, Arad, sustine ca se poate obtine si la noi, o recolta de 8.000 kg/ha. In emisiunea Viata Satului din 22 aprilie, a fost difuzat un reportaj despre un itinerar tehnologic la cultura graului pe care Dimitrie Musca il foloseste pentru 4.000 ha. De remarcat ?altruismul informational? al acestui fermier de succes. Chiar daca tehnologiile pe care le aplica nasc discutii, chiar controverse, el explica tehnologiile sale tuturor celor interesati. Daca raspund sau nu aceste tehnologii unor principii teoretice, este o alta problema. Dar nu trebuie sa uitam ca aplicarea lor aduce profit! Cel putin la ferma lui Dimitrie Musca.Ar putea fi acest profit mai mare? Probabil. Dar, pana cand va gasi singur noi solutii, merita sa le acordam atentia cuvenita celor folosite in prezent.
Presedintele LAPAR, Laurentiu Baciu, lucreaza 2.000 de hectare in centrul Moldovei, pe malul Siretului. Inainte de Sfintele Sarbatori Pascale am fost "la mosie", cum ii place lui sa-i spuna fermei de la Damienesti, judetul Bacau. Acasa la el, omul se vede altfel... Numele firmei este scris mare, la intrarea in ferma, asa cum scriu fermierii din filmele americane, Romagria. Laurentiu Baciu conduce de aici 2.000 de hectare in zona colinara a judetului Bacau, in "Baraganul Moldovei" cum ii spune, mandru. Anul acesta planuieste sa-si mareasca suprafata cu inca 1.000 de hectare. Langa el vor renunta la agricultura niste straini si vrea sa preia el contractele de arenda. In zona oamenii sunt saraci. Ferme mici nu exista. Doar cei cu suprafete mari rezista economic. "Am plecat de la 12 hectare si am ajuns sa am bani, prin munca serioasa, fara concedii, fara timp consumat aiurea", se uita in trecut fermierul. Imi pare ca regreta ca n-a facut mai mult. Dar e doar un gand. Se opreste si se mandreste: "aici la mine, o suta de hectare i-au apartinut lui Ion Ionescu de la Brad. Avea casa, mosie. De aici a plecat sa devina om mare." Se lauda cu acest fapt si isi imagineaza cum cel care a schimbat agricultura in vechiul regat isi privea din varful dealului mosia situata pe malul Siretului.
Importurile de cartofi la preturi de dumping, lipsa subventiilor, dar si a unei strategii din partea Ministerului Agriculturii provoaca pierderi semnificative fermierilor romani, dar si o scadere a interesului pentru aceasta cultura prin reducerea suprafetelor cultivate cu cartofi in 2012. "In toamna anului 2011 si in iarna acestui an au intrat in Romania cantitati mari de cartofi pentru consum, cu si fara documente, dar si de dimensiuni foarte mari.Or, tuberculii de mari dimensiuni sunt interzisi pentru consum in stare proaspata in statele respective. Ei exercita insa o concurenta neloiala fata de cultivatorii romani. Acest fenomen a dus la scaderea dramatica a pretului cartofului pe piata noastra si chiar la imposibilitatea vanzarii cartofilor nostri", a declarat Ioan Benea, presedintele Federatiei cultivatorilor de cartofi .
Recent, Editura Agricola a publicat a treia editie a lucrarii "Marea carte a degustarii vinurilor. Degustarea pe intelesul tuturor", mult adaugita si imbunatatita de catre autorul ei - prof. dr. Viorel Stoian. Recunoscut ca cel mai priceput degustator roman din ultimile doua decenii, un bun si fin cunoscator al tuturor vinurilor, profesorul Stoian are toata indreptatirea sa-si numeasca lucrarea asa: este o carte "mare" nu numai prin dimensiuni, ci si prin multitudinea de aspecte pe care le presupune arta degustarii vinului, mijloacele prin care poti atinge anumite performante, un anumit rafinament, placerea cu intalnirea marilor vinuri, cu creatorii lor. Si tinuta grafica a cartii, eleganta, chiar de lux, face cartea "mare", la propriu.
Dupa un adevarat serial al gospodaririi pajistilor elvetiene pe parcursul a 21 numere ale revistei noastre, se cuvine sa cunoastem unde ne situam noi cu productivitatea pajistilor montane in raport cu cea mai dezvoltata tara din Europa in acest domeniu. Pentru a cunoaste productia de iarba a pajistilor montane exprimata in substanta uscata (SU) s-a luat ca baza datele din literatura de specialitate pentru pajistile din Romania in comparatie cu pajistile din Elvetia, tara alpina cu traditie in gospodarirea pajistilor. Din aceste date rezulta ca pajistile montane din tara noastra aveau o productie de aproape 4 ori mai mica, respectiv 25,4 % fata de cele din Elvetia, in medie pe ecartul 600-2000 m altitudine. Orice analize am face si orice explicatii am gasi este foarte clar ca pajistile elvetiene sunt tratate ca celelalte culturi agricole, fiind fertilizate constant de decenii, organic si chimic cu un minim de 150 kg/ha azot (N) pe an si alti fertilizanti (P, K, etc.), in vreme ce pe ale noastre nu se efectueaza lucrari de gospodarire corespunzatoare, iar ingrasamintele nu sunt utilizate decat sporadic si in cantitati neinsemnate.
Pentru a se imprima culturilor furajere un ritm inalt de dezvoltare, in zonele favorabile culturii furajelor s-a infiintat o retea de statii - pilot, unde se experimenteaza cele mai moderne tehnologii pentru sporirea productiei de furaje si de folosire rationala a acestora. Organizarea statiilor pilot s-a facut printr-o colaborare stransa intre statiunile de cercetari agricole, serviciile de popularizare si ADCF (Asociatia de Dezvoltare a Culturilor Agricole). Adesea, la aceasta activitate participa si scolile de agricultura. Tipuri de statii pilot. Expertientele primilor ani permit a trage concluzii in ceea ce priveste scopul ce trebuie atins si metodele de lucru ce trebuie aplicate intr-o statie pilot. Dupa necesitate, o astfel de exploatare poate servi la experimentare si demonstrare sau numai la demonstrare.
Myo-O a decis sa renunte la productia de combine Sema si sa devina importator de combine Sampo. Vor continua sa fabrice piese de schimb si sa asambleze cate o combina doar la o comanda ferma. Despre aceasta cotitura in afacerea Myo-O am stat de vorba cu Emilian Icleanu, director de vanzari al companiei. "Din punctul meu de vedere, Gloria si Dropia sunt combine bune pentru fermierii mici spre medii. Si-au facut treaba corect. Dar nu mai putem tine pasul cu ceilalti constructori. Exista o diferenta clara de design, tehnologie, calitate, chiar daca pretul de 60.000 de euro era unul mic in piata. Chiar daca i-am pus un motor corect, Perkins, care se putea repara si acasa, combina Myo-O nu mai facea fata cerintelor. Vom produce in continuare la comanda si vom alimenta piata cu piese de schimb", spune Emilian Icleanu.
De cand a aparut pe piata romaneasca (de cativa ani!), AFP - AgriFull Power a ramas o prezenta discreta. Nici unul dintre cei doi asociati, Florin Raducanu si Paul Swider, nu au iesit in presa. Sau, poate nu i-am vazut noi. De curand AFP a lansat un pachet tehnic pentru fermele mici si mijlocii. Directorul general, Florin Raducanu, promite ca va deveni mai vizibil. "Suntem importatori de Farmet si ZDT, dealeri de tractoare si combine Case IH si utilaje Maschio. In prezent, avem o echipa de 10 oameni, la Drajna. 5 pentru vanzari, 2 pentru service, iar 3 fac parte din administrativ. Pentru service, caci toti fermierii asta cauta, un service prompt, avem doua Peugeot-uri Partner bine dotate. Pentru Farmet si ZDT suntem pregatiti oricand sa facem fata cu stocurile noastre de piese de schimb. Pentru Case IH colaboram cu importatorul pe Romania, Titan Machinery. Pentru Maschio colaboram cu direct cu constructorul. Colaborarea cu ei este proaspata, din noiembrie 2011."
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) deschide, in perioada 17 aprilie - 31 mai 2012, o sesiune pentru depunerea proiectelor aferente Masurii 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole" din cadrul PNDR. Fondurile nerambursabile disponibile in aceasta sesiune pentru finantarea proiectelor privind modernizarea exploatatiilor agricole sunt de 220.577.199 de euro. Acum vor fi alocati toti banii disponibili pana la finalul perioadei de finantare, respectiv 2013. Totodata, pe pagina de internet a Agentiei (www.apdrp.ro) a fost publicata ultima varianta a Ghidului Solicitantului, versiunea 09, aplicabila pentru depunerea proiectelor din aceasta sesiune. Ghidul Solicitantului aduce modificari privind alocarea fondurilor nerambursabile europene pentru Masura 121. Astfel, se va acorda finantare europeana nerambursabila in mod separat pentru sectoarele vegetal si zootehnic, pentru implementarea standardelor privind laptele si protectia apelor si pentru beneficiarii Masurii 141 "Sprijinirea exploatatiilor agricole de semi-subzistenta".
Toti operatorii economici, care desfasoara activitati in domeniul producerii si comercializarii produselor alimentare, vor trebui sa se inregistreze gratuit intr-un Registru al Industriilor Alimentare (RIA), gestionat de Ministerul Agriculturii, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul MADR. Potrivit proiectului, reglementarile nu se vor aplica alimentelor produse in gospodarii individuale, pentru consumul propriu. In proiectul de act normativ nu sunt incluse hrana pentru animale, animalele vii, in afara cazurilor in care ele sunt pregatite pentru introducerea pe piata pentru consumul uman, plantele inainte de a fi recoltate, medicamentele, cosmeticele, tutunul si produsele din tutun. Potrivit proiectului de act normativ, producatorii de alimente se vor inscrie in RIA cu datele de identificare si de contact, activitatea economica si denumirea produselor, urmand sa fie verificati daca la fabricarea produselor respecta etapele procesului tehnologic de fabricatie si compozitia produsului declarata in caietul de sarcini.
