Profitul agricol 28
20 iulie 2016
Noutati
APIA Cluj, mosia politicienilor
Specialistii angajati de actualul director, Adrian Zaharia, la APIA Cluj nu stiu diferenta dintre teren arabil si teren agricol, la secretariat erau angajate patru PFA-uri, iar subprefectul, sustinut de PSD, Dan Codrean, a fost angajat sa stea. (...) Informatiile apar în nota de control privind rezultatul verificarilor efectuate la APIA Cluj, document semnat de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Plata subventiilor pentru unii dintre agricultorii care au avut erori s-ar putea extinde pana la toamna, însa numarul acestora este redus, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. "Cea mai mare parte a producatorilor agricoli si-a primit subventiile, însa în mod cert unii producatori pot sa ajunga cu platile si pana la toamna. De ce? Pentru ca au avut erori. Sunt cateva sute, dar acest lucru nu se datoreaza nici producatorilor si nici Agentiei de Plati, dar sigur numarul lor va fi foarte redus", a explicat ministrul. Potrivit datelor APIA, suma totala autorizata la plata pentru campania 2015 pe toate tipurile de fonduri - FEGA, FEADR si buget national - este de 1,533 miliarde euro.

Ministrul Agriculturii a afirmat ca legea irigatiilor, adoptata pe repede înainte anul trecut, în Parlament, nu va fi sustenabila în urmatorii ani si nici nu va produce vreun efect. Legea prevede alocarea a 1 miliard de euro pentru refacerea sistemului de irigatii, suma pentru care însa Ministerul Finantelor nu si-a dat avizul, pentru ca nu avea banii. "Miliardul de euro exista doar pe hartie, din pacate, cu exceptia sumei prevazute în acest an, în valoare de 135 de milioane de lei", a spus Irimescu. Ministrul a anuntat ca, din lipsa de bani, Ministerul Finantelor nu va mai aloca, începand cu 2017, fonduri pentru investitii în infrastructura principala de irigatii. "Ministerul Finantelor a spus ca întrucat nu are de unde sa dea acest miliard, ar trebui sa taiem de la motorina sau de la alte subventii, ceea ce nu se poate.

Legea prin care magazinele mari vor fi obligate sa se aprovizioneze cu produse alimentare pe lantul scurt a fost promulgata. Potrivit legii, "lantul scurt de aprovizionare" implica un "numar limitat de operatori economici, la nivel local si regional si relatii stranse între producatori, procesatori si comercianti". Legea stabileste ca pe etichetele produselor din carne proaspata trebuie trecuta tara de provenienta a carnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din Romania continut de acestea.

Presedintele LAPAR, Laurentiu Baciu, doreste ca traderii sa fie obligati sa le plateasca fermierilor romani preturi europene la cereale. In acest sens, va depune si o initiativa legislativa în toamna, dupa vacanta parlamentara. Baciu îi acuza pe traderi ca platesc în Romania preturi raportate la piata ruseasca, în loc sa achizitioneze productiile fermierilor în conformitate cu cotatiile Matif, bursa de cereale de la Paris, cea mai mare din UE. "Dorim ca ceea ce am facut cu Legea 321 sa facem si cu traderii de cereale. Ceea ce am facut cu supermarketurile, sa facem si în acest caz, pentru ca se întampla acelasi fenomen", a declarat Baciu.

Pe 13 septembrie, la Rennes, Franta, se va deschide salonul de agricultura SPACE. Crescatori de animale din toata lumea trec pragul acestui targ, fiind locul în care se întalneste lumea buna a zootehniei. Expozitia are loc în Bretagnia, zona numita si "frigiderul Frantei", si dureaza patru zile. Programul este unul foarte încarcat si, pe langa targul în sine, sunt organizate si conferinte si vizite în ferme. Cei interesati trebuie sa-si rezerve din timp bilete la avion si camere de hotel, caci în apropierea lunii septembrie cu greu se gasesc variante de calatorie. Nu de alta, dar targul îsi deschide portile anuale pentru mai bine de 100.000 de vizitatori.


Claudia si Marius Sari au facut o ferma de vaci la Cartisoara, satul lor natal din judetul Sibiu. Au ajuns la 75 de vaci, din care mulg 60. Interesant este faptul ca cei doi fermieri romani au un salariat, Alfredo Veltri, un inginer zootehnist din Italia. Italianul este originar din Calabria, o regiune bantuita de seceta din sudul Italiei. La el în tara se manifesta tot felul de tendinte în zootehnie. El a lucrat 23 de ani într-o ferma de vaci cu lapte. "Un prieten a venit în locul meu la acea ferma. Dupa un an, au înlocuit vacile cu bivolite", spune Alfredo. Pentru mozzarella. Amintirile îl fac mai nostalgic. "E mai greu acolo. Noi ne luptam cu seceta. Irigam, dar costurile de productie sunt enorme din acest motiv. La silozul de porumb, costurile noastre sunt de 4-5 ori mai mari, decat în Romania. Aici a plouat anul acesta atat de mult, încat unii fermieri nu au putut sa semene."

Comisia Europeana a lansat Observatorul Pietei Carnii pentru supravegherea preturilor si volumelor din UE. Este un mecanism copiat dupa Observatorul pietei laptelui, lansat de fostul comisar european Dacian Ciolos în aprilie 2014. Noul Observator va publica periodic date despre preturile carnii de vita si de porc din UE. Primele date publicate de Observator arata o piata în scadere pentru carnea de vita si în crestere pentru carnea de porc. In saptamana 27, adica în perioada 4-10 iulie, pretul mediu al carnii de vita era de 356,5 euro/100 de kilograme, mai mic cu 1,9% fata de luna anterioara si în scadere cu 7,2% fata de anul trecut.


Comisarul european pentru Sanatate si Siguranta Alimentara, Vytenis Andriukaitis, a anuntat ca, pe 23 iunie, reprezentantii statelor membre se întalnesc din nou sa voteze daca sunt de acord cu prelungirea autorizatiei pentru utilizarea glifosatului în spatiul UE. Este ultima încercare de a se ajunge la o decizie comuna, înainte de 30 iunie, data la care expira autorizatia. E greu de zis ce se va întampla la acest ultim vot, deoarece liderii UE, Germania si Franta, dau tonul celor care se împotrivesc reînnoirii autorizatiei. Si nu fac asta printr-un vot direct împotriva, ci doar se abtin de la vot si blocheaza astfel obtinerea unei majoritati calificate.

Chiar înainte de campania de recoltat, ferma Agrozootehnica Mihailesti, jud. Ilfov, a gazduit Galeriile rapitei. A fost un eveniment de promovare, în care au fost prezentati hibrizii Rapool si tehnologia pentru rapita de la BASF si Lebosol. Productiile în loturile demonstrative erau atunci estimate la 5 tone/ha. Am revenit în ferma condusa de Gheorghe Nitu (foto) pentru un prim bilant. Una din concluziile fermierului este ca rezultatele unui an de exceptie trebuie privite cu precautie.


Ce e rau la televizor nu e neaparat rau si în camp. Saptamana trecuta, mai multe judete din jumatatea de nord a Moldovei au fost sub cod portocaliu de inundatii. Si, desi la televizor s-au vazut toate grozaviile, în camp lucrurile nu au stat chiar asa. In judetele Botosani, Bacau, Neamt, Iasi si Suceava au cazut ploi torentiale. In unele zone, cantitatile de apa au depasit chiar si 90 l/mp. Botosani mai ales este un judet care a iesit din iarna direct în seceta. Cu cateva luni în urma, ISU venea cu cisterne de apa pentru oameni si animale, din cauza secetei. Precipitatiile cazute în Botosani nu au provocat baltiri sau pagube mai mari. Practic, nu au facut nimic altceva decat sa amelioreze efectele secetei, aducand un plus de umiditate în sol. Si parca înca ar mai trebui.

Primul concurs national de vinuri dedicat producatorilor mici si mijlocii si-a ales castigatorii. Fiecare a primit ca premiu un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro. Organizatorul, compania BASF, a decis ca juriul sa fie format din profesionisti de la Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania. Acestia au avut de jurizat peste 260 de vinuri înscrise. Au fost alese cele mai bune trei vinuri (alb, rosu, rosé), conform regulamentului Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Competitia a fost foarte stransa, în special la categoria vinurilor albe, unde sortimentul castigator a fost desemnat în urma criteriilor suplimentare. De fapt, concursul a avut ca scop sa puna micii viticultori, cu cel mult 100 de hectare de vie, în lumina reflectoarelor, si promovarea brandurilor care nu au în spate companii de marketing. Si numele a fost frumos ales, "Povesti cu vinuri romanesti".


În urma cu opt ani, cativa profesionisti entuziasti de la pepinierele Holland Alma din Ungaria au decis sa paseasca pe un drum de inovatie cu totul nou. Initiativa lor, în ciuda dificultatilor initiale, a avut succes. Astazi ei reprezinta elita producatorilor de mere din Ungaria. Despre rezultatele lor obtinute pana în prezent l-am întrebat pe ing. Szabolcs Babicz, conducatorul pepinierei din Ungaria, unul dintre liderii Programului Naturalma®. Daca ar trebui sa rezumam în cateva cuvinte esenta programului, as spune: Programul Naturalma® este sistemul de productie a unor soiuri noi de mar, rezistente la boli, cu un gust deosebit si durata de pastrare prelungita. Dar, de fapt acesta reprezinta chiar o filozofie de productie.

Fostul ministru Gheorghe Flutur a cerut un nou cadru legislativ în ceea ce priveste pasunile. "Cu pasunile e complicat, dar va trebui sa mergem spre Parlament. Aici îmi asum si eu o vina, ca am fost parlamentar pana acum doua saptamani. Nu e normal sa vorbim într-o lege ca le dam prioritate localnicilor, ca vine Curtea de Conturi si îti cere licitatie. Legea, acum, e confuza", a spus Flutur. Pasunile sunt un subiect sensibil, mai ales în contextul de acum, în care s-a stabilit ca subventia ajunge la 300 de euro la hectar. "Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucat, de multe ori, primarii contracteaza aceste pasuni cu persoane care nu au legatura cu sectorul cresterii animalelor", a spus ministrul Achim Irimescu. "Este o problema pe care nu stim cum sa o rezolvam. Sunt multe primarii care nu tin cont ca în comuna respectiva sunt crescatori care pot sa aduca valoare adaugata în sectorul zootehnic si, din pacate, pasunile ajung la alte persoane si nu la cei care au stricta nevoie pentru animalele pe care le detin."


Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, întocmite în concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un îndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel încat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute în amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati în cazul în care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si încarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; împartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa în fiecare an pentru întretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de îmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.

Lexion-ul cu numarul 50.000 a iesit recent de pe linia de asamblare Claas din Harsewinkel, Germania. In urmatoarele luni, acest model cu numar jubiliar va fi în turneu prin expozitii si targuri agricole din toata Europa. Ca un detaliu, fiecare combina Lexion cuprinde peste 50.000 de piese, 4.000 metri de cabluri electrice si 215 metri de conducte hidraulice. Claas a lansat combina de recoltat Lexion în 1995. Pe atunci, seria 400 le oferea fermierilor noi niveluri ridicate de performanta. Sistemul de batozare APS, cu toba sa extinsa la 600 mm, a fost combinat pentru prima data cu sistemul de separare a reziduurilor de boabe Roto Plus, ceea ce a dus la aparitia sistemului APS Hybrid. Mai mult, operatorii lucrau într-o cabina confortabila, echipata cu computer de bord integrat Cebis, iar sistemele de ghidare GPS Pilot si Laser Pilot facilitau ghidarea combinei. La sase ani de la lansarea pe piata, de pe linia de asamblare iesea combina de recoltat de mari dimensiuni cu numarul 10.000 - un model Lexion 480 de 415 CP.


Centrul de echitatie are un nume neaos, "163 de plopi", si se afla în Prejmer, judetul Brasov. Anul trecut, proprietarul si-a îmbogatit parcul de utilaje pentru întretinerea spatiului exterior si manejului interior cu un tractor John Deere. Sigur, nu i-a trebuit unul mare, ci s-a potrivit perfect un 4049R, pe care l-a achizitionat de la IPSO Agricultura. Un centru de echitatie are mult spatiu deschis, multa verdeata, pentru cai si pentru iubitorii de echitatie. Sunt oameni care calaresc, de placere sau de antrenament, uneori de dimineata pana seara. Si tot acel spatiu verde trebuie întretinut cumva, animalele trebuie hranite, în grajduri trebuie facut curat. Întretinerea unui astfel de spatiu nu este deloc usoara, iar pentru aceasta IPSO Agricultura le-a propus un utilaj capabil sa faca fata tuturor provocarilor cu care se confrunta personalul. In plus, manejul "163 de plopi" se lauda ca este singurul loc din Romania (si din Bulgaria!) în care se desfasoara competitii de echitatie înauntru.

Guvernul a stabilit, marti, pe 28 iunie, o serie de masuri pentru înscrierea urgenta si gratuita a proprietatii în sistemul integrat de cadastru si carte funciara. Conform actului normativ, unitatile administrativ-teritoriale vor înscrie în sistemul integrat de cadastru si carte funciara imobilele din extravilan, indiferent de calitatea titularului dreptului, respectiv proprietar, titular al unui drept real asupra imobilului sau posesor. Masurile asigura înscrierea urgenta si gratuita în folosul cetatenilor si garantarea proprietatii statului, prin înregistrarea sistematica în sistemul integrat de cadastru si carte funciara. Aceste actiuni se vor finanta în cadrul Programului national de cadastru si carte funciara. In cazul unitatilor administrativ teritoriale în care nu exista terenuri în extravilan, acestea pot demara lucrarile de înregistrare sistematica a celor din intravilan.


Un proiect de Ordin al ministrului Agriculturii care vizeaza noile cerinte referitoare la etichetarea, sigilarea si ambalarea materialului de plantare destinat productiei de fructe a fost publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii si ar urma sa se aplice de la 1 ianuarie 2017. Materialul de înmultire si materialul de plantare fructifer care se califica drept material CAC (Conformitas Agraria Communitatis) se comercializeaza numai daca îndeplineste cerintele privind documentul furnizorului - se precizeaza în noile reglementari. Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor (INCS) trebuie sa se asigure ca, pentru materialul Prebaza, Baza sau Certificat, autoritatile oficiale competente (ITCSMS si LCCSMS) elaboreaza o eticheta în conformitate cu prevederile alin. (2)-(5) pe care o aplica pe plantele sau partile de plante ce urmeaza sa fie comercializate ca material de înmultire sau ca material de plantare. Materialul de înmultire sau materialul de plantare fructifer care face parte din acelasi lot pot fi comercializate cu o singura eticheta atunci cand materialul respectiv face parte din acelasi pachet, din aceeasi legatura sau din acelasi recipient.


Editorial
Era o vreme cand palavragiii politici explicau ca agricultorii nu au culoare de partid. Ei ar face doar "politica painii, cu care romanul se întalneste de 3 ori pe zi". De la o vreme, agricultorii sunt îndemnati sa vina în tot felul de partide "agrariene". Un caz de esec lamentabil a fost partidul lui Costel Caras, tras de sfori de PDL. Stelian Fuia (fost deputat si fost ministru) i-a ademenit, si el, pe agricultori într-o miscare "populara", post-basista, bineînteles. Mai de demult, Milica Radulescu (fratele lui Adrian) a înscris si el un partid agrarian. De la Cluj, au batut clopotele unei doctrine taranesti, cu profesorul Avram Fitiu. Mai nou, se agita într-o eprubeta Marcel Cucu, fermier din Braila. Cui sa se adreseze un partid agrarian? Ce baza de mase ar urma sa aiba? Marii agricultori sunt putini, vreo cateva mii. Pe ei îi numim adesea, "latifundiari". Nimic jignitor în acest cuvant! Sunt cei care lucreaza o mie de hectare sau mai multe. Unii au cateva sute de vaci, cateva mii de porci (pe serie!), o Avicola. Unii, oi. Acesti investitori în agricultura îsi fac treaba cu pricepere si chiar cu patima profesionala. Cei mai multi dintre ei sunt relativ bogati si duc grija zilei de maine doar meteorologic. De ce ar lega ei capastrul afacerii lor de un partid? De obicei, joaca la doua-trei capete. Cei mari si foarte mari se feresc sa iasa în fata. Prefera sa-i traga de sfori pe altii. Asadar, un partid agrarian nu-i pentru cei 10.000 de oameni cu afaceri agricole.
Opinii agro-politice