Profitul agricol nr. 25
24 iunie 2015
Noutati
Ministrul si angajatii Ministerului pleaca īn turneu?
"Cea mai mare problema pe care o avem dupa 1989 este lipsa de informatii si, de aceea, si eu si colegii mei, de la 1 iulie, vom merge la nivel de sat si de comuna sa interactionam cu cat mai multi fermieri, cu cat mai multe autoritati si sa transmitem informatiile corecte despre noul PNDR", a declarat ministrul Daniel Constantin. El spune ca noul PNDR este mult simplificat, cu o birocratie redusa si cu mult mai putine drumuri la AFIR, īn conditiile īn care exista sesiuni continue si depunerea proiectelor se poate face online. Si atunci, de ce mai e nevoie ca ministrul sa le explice din sat īn sat!?

Fostul consilier prezidential Adrian Radulescu regreta implicarea sa īn achizitionarea terenului de la Nana de catre familia Basescu. "Apare si īn declaratia mea, din proprie initiativa, neīntrebat de procurori, am spus: daca stiam ca va iesi un asemenea scandal īn care familia prezidentiala va avea de suferit ca imagine, n-as fi facut asta niciodata. Si acum regret ca am facut-o pentru ca dintr-un lucru bun a iesit un lucru care... n-are nicio legatura", a precizat Radulescu.

Incepand cu 1 iulie 2015, cei care vor sa obtina fonduri europene pentru agricultura si dezvoltare rurala au posibilitatea sa depuna proiecte pe noi masuri din PNDR 2014-2020. Toate ghidurile de finantare cu noile masuri din PNDR 2014-2020 se afla īn dezbatere pe site-ul Ministerului Agriculturii. Astfel, se deschide masura dedicata investitiilor īn exploatatiile pomicole, cu o valoare de 75 milioane de euro. Ministerul si-a propus sa reabiliteze prin aceasta masura o suprafata de 35.000 ha de livezi dintr-un total 170.000 ha, cat exista la nivel national.

Comisia pentru Agricultura din Camera Deputatilor are īn dezbatere o propunere legislativa prin care fermierii mici si mijlocii vor putea accesa credite garantate de stat pentru construirea, extinderea sau modernizarea exploatatiilor agricole. Sunt considerate exploatatii mici si mijlocii cele care au o suprafata de pana la 50 ha.Potrivit textului de lege, FGCR ar trebui sa emita garantii īn numele si īn contul statului, īn favoarea bancilor care acorda credite. Creditele garantate de stat ar putea fi acordate īn completarea finantarii unor masuri si programe nationale de dezvoltare rurala.

Intalnirea anuala a fermierilor din zona Moldovei s-a tinut saptamana trecuta la Secuieni, jud. Neamt, pe terenurile statiunii de cercetare. La baza, īntalnirea este un prilej de discutii deschise īntre fermieri si autoritatile agricole. Organizatorul o tine īn fiecare an īn alt loc, pentru a evita plafonarea si repetitivitatea. Un eveniment regional, onorabil ca dimensiuni si prezenta care sta bine chiar comparat cu unele expozitii care īsi spun cu pretiozitate "internationale".

Ordinul 619/2015 a aprobat criteriile de eligibilitate, conditiile specifice si modul de implementare a schemelor de plati. Fermierilor li se cere si un aviz de la o asociatie profesionala. Oricare. Intr-o īntalnire cu crescatorii, organizata pe 16 iunie la Balotesti, la Agentia Nationala pentru Zootehnie, a fost sesizata lipsa de logica a acestei obligatii. Lelior Iacob, directorul Agentiei Nationale pentru Zootehnie, recunoaste ca logica acestei adeverinte este ciudata. "Am discutat problemele referitoare la eliberarea adeverintelor pentru fermierii care au depus cereri unice de plata. Toti au considerat ca aceasta adeverinta nu este utila, dimpotriva, chiar creeaza anumite probleme. Cand fermierul merge la APIA si depune cererea unica de plata, acolo i se cere sa fie īnscris īn Registrul exploatatiilor, unde apare ca este proprietarul unor animale. Poate cineva sa spuna ca nu e crescator? Daca o asociatie este abilitata sa elibereze adeverinte de crescator pentru toata lumea, nu numai pentru crescatorii din asociatia respectiva, ci din orice judet, deja este o problema. De exemplu, o asociatie din Sibiu poate sa elibereze o adeverinta pentru un crescator din Constanta! Trebuie doar sa plateasca o taxa. Asa suna ordinul si nu e bine. Esti membru īn asociatia aceasta, ai animalele īn controlul de productie, le-ai introdus īn Registrul genealogic, asociatia īti livreaza eventual material seminal, deci te cunoaste, stie ca esti crescator. Poate, cu toata raspunderea, sa elibereze o astfel de adeverinta. Daca eu nu-l cunosc, dar īi dau adeverinta, nu este o aberatie?" - spune directorul ANZ.


Dupa dezbateri lungi, legiuitorii ajunsesera la o īntelegere cu fermierii: subventia pentru pasune sa mearga spre detinatorul de animale. Credeam ca s-a rezolvat īn sfarsit o chestiune banala. S-au revoltat īnsa primarii care, ani la rand, au luat bani grei de pe aceste pajisti, desi nu au facut nimic pentru īmbunatatirea pasunilor si pentru stimularea cresterii animalelor. Intalnim frecvent 5-6 comune la rand unde nu mai exista animale, dar veneau subventiile pentru pasune. Asa ca Guvernul a modificat Ordonanta 3/201 privind platile directe. Si ne-am īntors de unde am plecat.

Ministrii Agriculturii din tarile europene s-au īntalnit la o noua runda de discutii la Luxemburg, pe 16 iunie. Din Romania au participat ministrul Daniel Constantin, secretarul de stat George Turtoi si reprezentantul la Bruxelles, Achim Irimescu. Principalul punct pe agenda a fost reforma legislatiei pentru agricultura organica. A fost refuzata cererea unor state de prelungire a termenului pentru cheltuirea fondurilor PNDR 2007-2013. Dupa cum s-a discutat abia recent, īn ultimele luni, Romania nu a accesat 1 miliard de euro din banii pentru dezvoltare rurala din vechiul PNDR, deoarece beneficiarii nu au avut bani pentru cofinantare. Se stie ca oficialii romani, alaturi de cei ai altor cateva state, au cerut comisarului Phil Hogan sa prelungeasca termenul de cheltuire a fondurilor cu sase luni, pana la jumatatea lui 2016. Desi semnalele de la Bruxelles aratau īnca de acum doua saptamani ca cererea Romaniei, chiar sustinuta de alte 16 state, va fi refuzata, ai nostri au venit din nou cu propunerea.


Comisia Europeana a prezentat un proiect de buget al UE pe 2016, īn valoare de 143,5 miliarde euro, īn crestere cu 1,6% fata de 2015. Proiectul va fi transmis Parlamentului European si statelor membre, care vor decide īmpreuna forma finala a bugetului. Fondurile urmeaza sa fie folosite pentru sustinerea redresarii economice, cresterea nivelului de trai si a numarului de locuri de munca. Aproape jumatate din buget, respectiv 66,58 miliarde euro, sub forma de credite de plata, va fi alocat pentru masurile de stimulare a cresterii economice, a ocuparii fortei de munca si a competitivitatii.

Arnaud Perrein (Mihail Kogalniceanu judetul Ialomita), īmpreuna cu cei doi tehnologi din echipa sa, Ion Nedelcu si Nicolas Bauduin, cauta solutii pentru fiecare sola īn parte. Desi nu sunt īntotdeauna noi, o mare parte din ele sunt aplicate pentru prima data īn Romania. Ion Nedelcu face o scurta descriere a tehnologiei strip-till folosita la cultura de floarea-soarelui, pe terenul aflat pe terasa. Plantele premergatoare au fost graul si orzul. In luna septembrie, odata cu lucrarea solului īn benzi (strip-till), s-a semanat mustar pentru programul "culturi verzi". Primavara, mustarul a fost īncorporat tot printr-o lucrare de strip-till. Semanatul a fost efectuat īn perioada 10.04-18.04.2015, la o densitate de 62.000 b.g./ha. Odata cu semanatul s-au aplicat si īngrasamintele starter, 100 kg DAP/ha. Imediat dupa semanat, s-a erbicidat cu glifosat, īntre 2-4 l/ha, īn functie de gradul de īmburuienare din fiecare parcela. Erbicidul Pulsar a fost aplicat secvential, īn doua doze de cate 0,6 l/ha, la un interval de 10 zile, īn fenofazele de 4 si 6-8 frunze.


Monsanto si BASF au organizat īmpreuna o īntalnire speciala cu producatorii de rapita din Timis, īn apropierea de Comlosul Mare. Acolo, pe o platforma experimentala de 20 ha, au fost aplicate cinci sisteme de pregatirea solului pentru rapita: aratura, top down, scarificare, disc greu si strip-till. Semanatul a fost facut īn 9 septembrie, pe 10 si pe 20 octombrie 2014, pe densitati cu 30, 45 si 75 de plante pe metru patrat. Distantele dintre randuri sunt de 12,5 cm, 35 cm si 37,5 cm. "Am vrut sa aratam fermierilor diversele experiente facute aici, atat cu cei trei hibrizi noi din portofoliul Monsanto, cat si cu cei deja consacrati. Rapita este o cultura complexa si foarte pretentioasa. Depinde foarte mult de clima din toamna, de precipitatii si de temperatura, de cat de mare e seceta si arsita. In camp, au fost facute experiente privind aratul la diferite adancimi ale solului, epocile de semanat si densitatile plantelor. Noi oferim, iar fermierul alege. Nu putem spune ca e o tehnologie universal valabila, un hibrid complet sau un itinerar de la A la Z care sa se potriveasca tuturor. In fiecare ferma exista conditii diferite, chiar si sole diferite", a explicat Alin Sebastian Nemtisor, manager de produs rapita Monsanto, pentru Romania, Bulgaria si Moldova.

Peste 200 de producatori de cartofi din marile bazine s-au īntalnit, saptamana trecuta, la Brasov, īn cadrul unei Conventii Nationale a Cartofului, eveniment īntins pe durata a doua zile. Participantii au cerut, īn contextul lansarii noului Cod fiscal, reducerea explicita a TVA la cartofi la 9%. Ar fi un prim pas spre reducerea evaziunii fiscale. Reprezentantii Federatiei Nationale "Cartoful" au transmis Ministerului Finantelor si MADR un memoriu īn care cer includerea clara a cartofului īn lista produselor cu TVA redus la 9%. Gheorghe Botoman, presedintele federatiei, a declarat ca spera ca, de data aceasta, producatorii de cartofi sa aiba succes: "Reducerea TVA este cruciala pentru producatori. Credem ca 80% din cartofii comercializati īn Romania nu au documente fiscale. Pentru cultivatorii romani, TVA-ul de 24% este foarte mare. Sunt fermieri care vor sa renunte la aceasta cultura sau sa-si reduca substantial suprafetele. Am primit asigurari de la secretarul de stat Daniel Botanoiu ca si cartoful este inclus la categoria legume din noul Cod fiscal. Noi insistam sa fie mentionat clar", a spus Botoman.


Saptamana trecuta, peste 160 de pomicultori s-au īntalnit la Poiana Brasov, la invitatia RNDR, Prodcom Legume-Fructe si Centrul de comunicare al fermierilor. S-a discutat despre noile prevederi ale PNDR, despre Ghidul tehnic pomicol elaborat de ICDP Maracineni si alte teme privind tehnologia de cultura. Cel mai asteptat a fost secretarul de stat īn MADR, George Turtoi, dar invitatia n-a fost onorata. In locul sau, a raspuns īntrebarilor directorul general Romulus Duica. AFIR a fost reprezentata de directorul adjunct Nicolae Popa, iar Autoritatea de Management de Liviu Popescu. Din partea Prodcom au venit Constantin Stanciu, presedinte, si Aurel Tanase, director executiv. Prima zi a fost rezervata prezentarilor tehnice ale invitatilor din Polonia si Olanda, precum si recomandarilor fitosanitare pentru semintoase de la Bayer.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Incarcatorul telescopic JCB, construit special pentru utilizarea īn agricultura, a fost una dintre atractiile din standul NHR Agropartners, la Bayer Agro Arena 2015, care s-a tinut la Carpinis, īn jud. Timis, la īnceputul lunii iunie. Este un echipament adaptabil, care īsi gaseste usor locul mai ales īntr-o ferma de cultura mare. Īncarcatoarele telescopice sunt utilizate de obicei īn depozite, pentru manipularea cerealelor, dar sunt foarte utile si la alte lucrari īntr-o ferma, inclusiv pentru transport. "Sunt prevazute cu cupla electrica de remorcare. Utilajele beneficiaza de o garantie de 2 ani sau pana la 5.000 de ore de utilizare." Standard, noile īncarcatoare JCB sunt echipate cu sistem de monitorizare prin satelit. Acesta ofera fermierilor informatii īn timp real asupra a tot ce face utilajul, inclusiv daca utilajul iese dintr-un perimetru delimitat, despre consumul de carburant de la un moment dat sau īn medie pe ziua de lucru, despre regimul de lucru, despre timpul cat sta degeaba sau daca lucreaza īn forta. Acest sistem de monitorizare prin satelit este accesibil si de pe mobil ori de pe tableta, nu doar de pe un laptop. Tot ce are nevoie fermierul este o conexiune buna la internet.


O mare provocare pentru producatorii de cauciucuri este īmbinarea perfecta dintre greutatea tot mai mare a utilajelor agricole, nevoia unei presiuni cat mai mici pe sol si viteze mari de deplasare. Deci este nevoie de cauciucuri suficient de puternice pentru a suporta greutatea utilajului si viteza lui, dar sa asigure si o putere de tractiune adecvata. Aceasta nevoie a fost īnteleasa de Mitas, care anul trecut, īn cadrul EIMA 2014, la Bologna, a prezentat conceptul de pneu-senila, pentru care a primit premiul pentru inovare tehnica. Prima dimensiune testata si lansata a fost cea de 18 inchi. "In 2014, la EIMA, am primit premiul pentru inovare pentru conceptul PneuTrac. Are un tip de proiectare diferit de cel conventional. Arata destul de ciudat la prima vedere, dar are proprietati unice. Datorita proiectarii, am marit semnificativ amprenta la sol, am redus presiunea, ceea ce permite tractiunea similara cu a unui tanc, lucru care nu se īntampla cu anvelopele pneumatice.

MADR a publicat un proiect de ordonanta de modificare a OUG nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori. "Chiar daca īn perioada de programare 2007-2013 grupurile de producatori au primit sprijin financiar pentru īnfiintare si functionare prin PNDR 2007-2013, numarul lor este unul foarte scazut: doar 122 īn anul 2013. Principalele cauze au fost interesul si nivelul scazut de constientizare al producatorilor, problemele economice si financiare (lipsa de resurse/credite), precum si aspecte privind pregatirea membrilor grupurilor de producatori, consilierea si consultanta etc. Dar au existat si unele prevederi legislative cu impact negativ asupra capacitatii de mentinere a statutului de grup de producatori. Īn prezent, capacitatea Romaniei de a raspunde acestei nevoi este slaba, fapt ce constituie un impediment pentru cresterea competitivitatii si dezvoltarea sectorului", se arata īn expunerea de motive ce īnsoteste proiectul de act normativ.


O reducere a TVA la 9% pentru lapte si produsele lactate va fi luata īn considerare dupa ce fermierii si producatorii vor ajunge la un consens, a declarat ministrul Finantelor, Darius Valcov. "Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus īn prima varianta a Codului fiscal a fost acela ca fermierii nu au dorit acest lucru. Fermierii au sustinut una si procesatorii alta! Se pare ca acum au ajuns la un consens - sau īncearca sa ajunga. In urmatoarea prezentare a Codului, dar si īn dezbaterea din Parlament, dumnealor sa ajunga la un consens pentru ca, practic, din alimentele de baza laptele a fost scos pe acest singur considerent", a explicat Valcov. "Impactul bugetar al reducerii TVA la lapte nu este foarte mare, dar nu vrem sa cream īn piata dezechilibre si contre īntre diferiti actori. In momentul īn care vom avea un consens, asa cum am avut la carne si celelalte produse, vom lua īn considerare aceasta propunere. Pana atunci, nu ar fi corect sa facem acest lucru", a subliniat seful de la Finante.


Fost si viitor ministru
Bancile sustin ca riscurile de creditare a afacerilor īn agricultura s-au diminuat. Tot acestea sunt de parere ca anul 2014 a fost unul foarte bun īn materie de creditare a fermierilor. Cu toate acestea, sunt extrem de multe proiecte pe fonduri europene care nu au putut fi implementate si nu vor putea fi nici pe viitor din cauza lipsei de cofinantare si a lipsei unor politici agricole viabile din partea MADR (cum a fost, de exemplu, programul Fermierul). Din punctul meu de vedere, nu dobanda practicata de banci este astazi o problema. Problema īn implementarea proiectelor care necesita cofinantare tine, īn primul rand, de garantarea creditelor. Fondurile de garantare ar trebui sa explice de ce au considerat, īn ultima perioada, ca trebuie sa mareasca comisioanele, mai ales la beneficiarii de fonduri UE? De ce se face diferenta īntre administratiile publice locale, care au comision de garantare īntre 0,25-0,75%, si persoanele juridice cu afaceri īn agricultura, care au comision īntre 3% si 5%? Fermierii considera aceste conditii abuzive si au dreptate! O alta conditie impusa de banci, care nu lipseste din nici un contract de finantare, face referire la rulajul bancar. In orice contract de finantare banca impune o conditie de rulaj. Dar, bancile trebuie sa īnteleaga ca, īn activitatea agricola, cifra de afaceri nu este aceeasi cu rulajul bancar. Aici este o nisa pe care IFN-urile si alte societati de profil au speculat-o. Fermierii trebuie sa se descurce īntr-un fel, asa ca īsi cauta furnizori care dau inputuri cu plata la recoltare sau fac bartere.