Nr. 36
24 septembrie 2014
Noutati
Agricultura va primi bani la rectificarea bugetara
Ministerul Agriculturii va primi mai multi bani la rectificarea bugetara de la sfarsitul lui septembrie, dar asta abia dupa ce dna Petrescu (n.r. ministrul Finantelor) va discuta la Bruxelles cu reprezentantii Fondului Monetar International, Comisiei Europene si Bancii Mondiale. "Vrem sa facem doua ajutoare de minimis, unul pentru agricultura ecologica si altul pentru apicultura", a declarat si ministrul Daniel Constantin.

Romania a pierdut 25 de milioane de euro anual prin aplicarea unei accize majorate la bauturile spumante obtinute pe baza de vin, spune Patronatul Viei si Vinului si cere autoritatilor sa stabileasca acciza zero pentru vinurile spumante. Dupa anul 2010, prin cresterea accizei, se viza cresterea īncasarilor la buget. Dar s-au pierdut 25 de milioane de euro (s-a ajuns de la īncasari de 27 de milioane euro, la doar un milion de euro). Pierdem si oportunitatea valorificarii vinului ca materie prima, dar si locuri de munca.

In perioada 16 septembrie-17 octombrie, 38 de studenti si absolventi de la universitatile agricole din tara vor participa la faza a doua a proiectului "MORE & Future", etapa de practica. Tinerii vor activa īn doua mari divizii ale companiei, Comercial si Producere & Procesare Samanta. Dupa aceasta etapa se vor selecta, īn functie de performante si de pozitiile libere, studentii care vor participa la un stagiu īn perioada octombrie 2014-aprilie 2015. Toti participantii din cadrul programului MORE & Future reprezinta posibili colegi pentru echipa actuala a Monsanto Romania.

In cadrul targului Agralim de la Iasi, Aurel Placinschi a fost desemnat "Fermierul anului 2014" din regiunea de nord-est a Romaniei. Trofeul reprezinta īnca o recunoastere a performantelor pe care le-a obtinut īn cultura mare si īn zootehnie fermierul de la Tiganasi. "Societatea noastra, care are peste 2.000 de asociati, a crescut an de an. Noi am continuat activitatea unui fost CAP. Exista īnsa si fermieri care au plecat de la aproape nimic si acum fac cinste zonei noastre. Si ei puteau sa primeasca acest premiu", a spus Aurel Placinschi, cu modestie. "A fost unul din cei mai buni absolventi ai universitatii noastre.

Saptamana trecuta, la Institutul de cercetare de la Porumbeni din Republica Moldova, omologul celui de la Fundulea, s-a tinut prima editie a Zilei porumbului. A fost o expozitie de inspiratie franceza, arhitecti principali fiind Luc Esprit, director general, si Ana Kolakovska, responsabil pe probleme economice si relatii internationale din partea AGPM. Directorul Institutului Porumbeni venise, si el, la Ziua Porumbului ce s-a tinut īn ferma lui Nicolae Sitaru, ca sa vada cum se organizeaza o astfel de īntalnire. Evenimentul a fost unul reusit, cu cateva sute de participanti. Suficienti, daca tinem cont ca īn Moldova sunt doar trei milioane de suflete.

Īntr-un context agricol dificil, la Rennes, īn nord-vestul Frantei, a avut loc a 28-a editie a SPACE, o expozitie zootehnica ce a atras 114.000 de vizitatori īn patru zile. Cifra nu bate recordul de anul trecut. Dar organizatorii sunt multumiti ca au avut mai multi vizitatori din strainatate, īn ciuda epidemiei de Ebola si a grevei pilotilor Air France. Au fost cu 10% mai multi straini decat anul trecut, cand au sosit peste 12.000 de fermieri din 110 tari. Francezii lucreaza constiincios īn fermele mici, mostenite la a treia generatie dar se uita cu interes la scena globala. La televizor si īn ziarele importante principalele stiri sunt cele plasate la noi īn coada jurnalelor: cele internationale. In media se discuta despre vizita presedintelui chinez Xi Jinping īn India īn scop economic, despre listarea la Bursa din New York (care a atras īn prima zi peste 21,8 miliarde de dolari) a site-ului de comert online Alibaba.com, o afacere lansata de un profesor chinez. Se discuta si despre problema Statului Islamic din Irak si Levant sau despre referendumul din Scotia.


Dupa discutii preliminare de cateva luni cu reprezentantii organizatiilor ANAFI (Holstein Italia) si cu grupul Masterrind & VIT (Holstein Saxonia & DVH), am mers īntr-o vizita de lucru de 3 zile, īmpreuna cu Mihaela Manu (ANARZ), la sediul ANAFI din Cremona (Italia). Acum, dupa discutiile purtate acolo, mi-am consolidat convingerea ca modelul italian este cel mai bun pentru noi, cei de la Asociatia HolsteinRo. Discutiile au vizat realizarea unui proiect de asistenta tehnica pe perioada 2015-2020 īn vederea dezvoltarii organizatiei noastre. Prin acest parteneriat, fermierii HolsteinRo vor beneficia, fara niciun cost suplimentar fata de costurile platite īn acest moment, de toate avantajele oferite de o asociatie de top la nivel international.

Tratatul de liber schimb pe care SUA si Europa vor sa-l īncheie scoate la iveala modurile divergente īn care se face agricultura de o parte si de alta a Atlanticului. Poate ca si PAC ar trebui ajustat. Christian Pčes, presedintele grupului Euralis si presedinte al Cogeca, asociatia cooperativelor agricole europene, si parte a Copa Cogeca, a vorbit despre toate acestea īntr-o īntalnire cu presa, la Bucuresti. "Europa īsi doreste foarte mult sa ajunga pe piata Statelor Unite, inclusiv pe piata de servicii. Pe de alta parte, īn Europa exista o reticenta privind agricultura si produsele agro-alimentare americane. SUA sunt dornice sa exporte mai multe alimente īn Europa. Miza este una foarte mare, pentru ca vorbim de beneficii de sute de miliarde de euro. Ar fi o alianta īntre cele mai mari zone de consum. Daca vorbim īn procente, ar fi vorba de cresteri economice de 1-2%", sustine Christian Pčes.


Prim-ministrul polonez Donald Tusk si ministrul de externe italian Federica Mogherini vor prelua presedintia Consiliului European si sefia diplomatiei UE, īn decembrie. Lista celorlalti membri ai Comisiei Europene urmeaza sa fie definitivata de Jean Claude Juncker. Liderii UE, reuniti sambata trecuta la Bruxelles, i-au numit pe cei doi "supra-comisari". In varsta de 57 de ani, Tusk este membru al Partidului Popular European. El va prelua mandatul de presedinte al Consiliului European de la Herman Van Rompuy. Liderii UE sustin ca alegerea unui presedinte polonez īn fruntea Consiliului este menita sa dea un semnal reconfortant statelor din estul Europei si sa transmita un mesaj de fermitate autoritatilor de la Moscova. Ministrul de externe Federica Mogherini, 41 de ani, īi va succeda lui Catherine Ashton īn functia de īnalt reprezentat pentru politica externa a UE. Mogherini este membra a Partidului Democrat italian. In ultimele luni, tanara sefa a diplomatiei italiene si-a intensificat calatoriile īn strainatate, mai ales īn Ucraina si Rusia. Intalnirea ei cu Vladimir Putin i-a atras critici din partea unor tari din Europa de Est, care au acuzat-o ca ar fi prorusa. "Noi īncercam sa facilitam o forma de dialog. (...) Este nevoie sa pastram canalele diplomatice deschise", a spus Mogherini dupa numirea sa.

Interesul pentru evenimentele agricole marca "Nicolae Sitaru" este urias. Motivele sunt numeroase: de la īncrederea īn aptitudinile lui de manager-tehnolog la o exploatatie destul de mare si profitabila, pana la farmecul personal, care l-a ajutat sa fie un lider autentic al mai multor categorii de fermieri. De aceea, "Ziua porumbului" de la Orezu s-a evidentiat nu numai prin prezenta mare (īn jur de 1.000 de participanti), ci si prin cantitatea de informatii "discutate". Este adevarat ca o parte din informatii au fost distribuite la sosirea la standuri, dar multe, poate cele mai utile, au fost obtinute de fiecare fermier interesat de la reprezentantii celor 13 companii de seminte.


Pe 11 septembrie, īn ferma lui Nicolae Sitaru de la Orezu, Ialomita, va avea loc a cincea editie a Zilei Porumbului. Pregatirile sunt īn toi, iar organizatorii sunt gata sa gazduiasca chiar si 1.000 de persoane. Dupa experienta anilor trecuti si daca vremea va tine cu ei, asteptarile s-ar putea adeveri. La prima editie au fost 200 de participanti. Anul trecut au fost date 634 de ecusoane. Nicolae Sitaru spera sa vina anul acesta cel putin 700 de persoane (poate chiar 1.000!), fermieri, traderi si vanzatori de seminte. Un eveniment cu greutate pentru judet, organizat dupa standarde īnalte. "Lucram īn detaliu fiecare aspect. De exemplu, colaboram cu aceleasi firme de catering cu care am mai lucrat, iar ei sunt pregatiti pentru orice situatie. Este o firma din Slobozia si una din Bucuresti, care a organizat si celebrele Vanghelioane", spune cu īncantare Nicolae Sitaru, care vrea, pe langa informatiile tehnice primite, ca oamenii sa se simta si bine la evenimentul pe care īl gazduieste. Anul acesta, la īntalnirea din camp vor participa si Christian Pees, presedintele Copa-Cogeca. Ar putea veni si ambasadorul Frantei īn Romania. Si-a exprimat dorinta sa participe si ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vasile Bumacov. "Institutul de Fitotehnie de la Porumbeni, din Republica Moldova, are niste loturi. I-am trimis o invitatie ministrului moldovean si asteptam confirmarea", a adaugat Sitaru.

Constantin Dulute este un om de afaceri discret. A petrecut o viata īn agricultura. A plantat si 560 ha de vie, pe dealurile de la Averesti, mai sus de Husi. Cele cinci ferme au fiecare cate un inginer-sef si un director care coordoneaza lucrarile. Faima licorilor descantate aici creste lent, ca aburii alcoolului din vinul de Zghihara. "Viticultura este partea de sus a agriculturii. O pot practica numai oamenii cu pasiune. Vin nu poate face oricine. Cine investeste cu gandul ca va castiga maine, sa renunte. Aici trebuie sa investesti pe termen lung, sa ai rabdare si sa-ti placa. Mai ales, sa ai nervii tari. De cinci ani investesc īn vie si nu am luat niciun leu de-acolo. Mai astept alti patru-cinci ani, pana va veni profitul. Investitia īntr-un hectar de vie este de minim 25.000 de euro", ne avertizeaza din start Constantin Dulute. Nascut la Cotnari, la 6 iulie 1959, a terminat Facultatea de Agronomie la Iasi, īn anul 1984. Repartizat la IAS Barlad, a fost director la Agrocomplexul Barlad, care avea sa fie luat prin licitatie de catre Adrian Porumboiu. In perioada 1997-1999, a fost director general la DADR Vaslui. In 2000, a intrat īn afaceri.


Din cuprins: Cornel Stroescu a cerut sprijinit de la MADR ; 270.000 ha protejate de sistemul antigrindina ; Pregatirea patului germinativ la ceapa de toamna ; Usturoiul de Falcoiu se mai cultiva doar pe 20 ha din 300 ; Cultivatorii ar putea primi un sprijin pentru cartoful de samanta ; Scorusul negru - arbust fructifer si ornamental ; Fertilizarea foliara cu calciu ; Doua noi īngrasaminte cu eliberare controlata, din gama NGOOO ; Īmpotriva patarii rosii la samburoase tratamentele se īncep īnainte de desfrunzire ; Propunerile pentru sectorul pomicol, pe ultima suta de metri ; Investitii īn vii si crame romanesti ; Claas Elios 200, un tractor care īncape si īntr-un solar ; Se schimba modul de acordare a certificatului de producator ; Nordul Greciei produce 35% din produsul intern agricol ; Agricultura urbana, īn expansiune.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Una dintre cele mai eficiente masini de erbicidat prezentate de Ipso Agricultura cu prilejul Monsanto Farm Progres 2014, de la Carpinis Timis, a fost utilajul de erbicidat autopropulsat John Deere R4030. Face parte din noua serie R40, serie care mai cuprinde alte doua modele, ceva mai mari, R4038 si R4045. Dan Gīdea, specialist produs al Ipso Agricultura, a explicat ca este o masina de erbicidat construita de John Deere īn fabricile sale din Statele Unite ale Americii. Noua serie vine cu rezervoare de 3.000 de litri (modelul R4030), 3.800 litri (modelul R4038) si respectiv 4.500 de litri (modelul R4045) si cu latimi de lucru de la 30 la 36 de metri. Atributele tehnice le propulseaza printre cele mai performante utilaje de erbicidat autopropulsate, ideale pentru exploatatiile mari si foarte mari, care cer maxim de productivitate, confort al operatorului pentru timpi ridicati de lucru, precizie de erbicidat si versatilitate. Noua serie de masini de erbicidat autopropulsate John Deere R40 au posibilitatea de distribuire a īngrasamintelor solide cu sistemul DryBox, adaptabil pe toate cele trei modele.


Peste 6.000 de fermieri din Europa si Africa au testat cele mai noi utilaje Massey Ferguson īntr-un eveniment care a tinut 11 zile. A fost organizat langa fabrica din Beauvais a companiei, la o ora de mers cu masina de la Paris. Massey Ferguson a dorit sa arate clar ca tinteste un loc īn prima liga a producatorilor de utilaje agricole. Logistica a fost impresionanta. Incepand din 19 august pana pe 29, acolo au sosit grupuri de fermieri si dealeri din 40 de tari au petrecut cateva zile la Beauvais. Din Romania au participat 88 de fermieri, selectati de General Leasing, compania care are statutul de unic distribuitor al Massey Ferguson īn tara. Pentru toti cei 6.000 de invitati la Beauvais a fost pregatit anume un teren de 35 de hectare, o suprafata care concureaza marile expozitii europene īn aer liber. Pe tot acest teren s-au facut zilnic demonstratii cu toata gama de utilaje Massey Ferguson īn tandem sau nu cu implemente. Din cand īn cand ploaia a mai intervenit īn program dar, īn tarile civilizate ploaia nu strica un eveniment. Organizatorii au fost pregatiti din timp cu pelerine, sosete din plastic pentru acoperit īncaltamintea si drumuri acoperite cu paie, ca masinile sa nu īnoate īn noroi.

Certificatele de depozit īsi fac, din nou, loc pe piata dupa ce legea a fost modificata . Pana la finalul acestei luni vor fi adoptate si Normele metodologice. Se doreste ca noile documente sa poata fi utilizate īnca din aceasta toamna. "Si īnainte de introducerea certificatelor de depozit se putea obtine finantare pe baza marfii aflate pe stoc. Bancile acorda credite garantate cu stocuri de marfa si chiar cu culturi īnfiintate. Important este ca firma si agricultorul sa ofere credibilitate, astfel īncat banca sau institutiile financiare nebancare sa aiba īncredere ca banii vor fi recuperati", spune Nicusor Serban.


"Exista un angajament al ministerelor si īn primul rand al premierului de a nu reveni la TVA 24% la paine, indiferent de discutiile care vor avea loc īn perioada urmatoare cu FMI. TVA la paine si pe lantul de productie va ramane la 9%. Eu sper ca vom putea extinde aceasta masura absolut necesara. Se fac analize pe lapte, carne si pe legume si fructe, acestea sunt principalele domenii vizate", a declarat ministrul Agriculturii. Vicepremierul Daniel Constantin a precizat ca īn septembrie vor fi anuntate efectele reducerii TVA la paine la 9%, dupa un an de la intrarea īn vigoare a acestei masuri. "Am discutat cu doamna ministru Petrescu (n.r. ministrul Finantelor Publice) si vom mai avea si saptamana viitoare o īntalnire. Avem īntalniri foarte dese, inclusiv cu reprezentanti din partea industriei, īn care discutam despre evaziunea din agricultura, pentru ca vrem sa realizam anumite progrese. Am discutat si despre reducerea TVA. Noi, la minister, vom face analize, la fel si cei de la MFP si pe urma vom putea decide īn ce directie mergem", a adaugat seful MADR.