Pe data de 9 februarie, va avea loc, in sala Prefecturii din Targu-Mures, adunarea generala a Federatiei Crescatorilor de Bovine. Pe ordinea de zi se afla Darea de seama a conducerii asociatiei, Raportul comisiei de cenzori, Programul pentru anul 2012 si primirea de noi membri.
Expozitia de la Berlin, aflata la a 77-a editie, arata ca un restaurant imens, intins pe 115.000 mp. Desi este denumita expozitie agro-alimentara, este mai degraba un festival al traditiilor gastronomice si folclorice. Aproape jumatate de milion de berlinezi vin sa deguste si sa cumpere produsele aduse de cele 50 de tari. Pot gasi aici de la mancaruri japoneze sau indiene, condimente turcesti si vietnameze, pana la zacusca sau magiun romanesc. Nemtii au demonstrat inca o data ca au simtul banului asa ca, pe langa taxa de intrare, au pus taxe si pentru simplul degustat. Celelalte tari i-au urmat repede exemplul. Dadeai 50 de centi sau un euro pentru numai o inghititura. Romania a participat, in acest an, ca stat partener la Saptamana Verde si a expus produsele pe o suprafata mai mare decat alte tari. Am fost reprezentati de producatori foarte mici, dar veniti cu sperante mari.
I-am solicitat comisarului european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, o opinie despre de modul cum vede evolutia fermelor mici si mijlocii din Romania, dupa 2014. Reproducem mai jos cele spuse. Evolutia fermelor mici si mijlocii din Romania va depinde foarte mult de modul cum vor dori sa evolueze micii producatori. Multi dintre ei, probabil, vor lasa balta actualele lor gospodarii si terenurile agricole si vor incepe alta activitate, neagricola. Altii, vor lua taurul de coarne si se vor organiza ca sa gaseasca nise de piata specifice. Cred ca fara organizare, in primul rand, si fara o valorificare a produselor in ferma, in al doilea rand, va fi foarte greu. Valoarea adaugata a produselor trebuie sa vina in ferma. Daca se face asta, cred ca, in anumite regiuni din Romania, exista posibilitatea de a mentine sau de a ajuta aceste ferme sa evolueze rapid.
Prefectura Braila a anulat examenul pentru ocuparea postului de director la Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor. In jurul acestui fapt, circula numeroase zvonuri si povestiri s.f. Totul a inceput la 1 septembrie 2011, cand patru din cei sase specialisti ai ITCSMS, directorul executiv Maria Mocanu si trei inspectori acreditati, si-au dat demisia si au plecat in sistemul privat. Volumul epuizant de lucru, salariile micsorate si "incapatanarea" de a tine blocate posturile din sistemul bugetar au fost principalele cauze ce i-au determinat sa ia aceasta decizie radicala. Din cauza lipsei de personal, mai multi fermieri au ramas cu samanta nevanduta din simplul motiv ca nu a avut nici cine sa intocmeasca la timp documentele de certificare, nici cine sa le semneze. Conducerea DADR a hotarat ca doi specialisti de aici au fost detasati pe perioada determinata la inspectorat. A fost numit un director interimar si criza a fost depasita.
Consiliul Director al LAPAR urma sa se intalneasca joi, 26 ianuarie, pentru a hotara un program de actiuni de protest, pe fondul "ignorantei cu care Guvernul trateaza agricultura romaneasca", scrie www.ziarudebacau.ro. "Am adresat, acum mai bine de o saptamana " a declarat presedintele LAPAR, Laurentiu Baciu " doua scrisori, una primului-ministru si alta ministrului de Finante, in care nu le-am cerut nimic altceva decat un dialog cu producatorii agricoli. Pentru ca s-au laudat ca sunt oamenii ai dialogului. Nu am primit niciun raspuns de la premier. Ministrul Finantelor a programat o discutie cu conducerea LAPAR pe 31 ianuarie". Laurentiu Baciu spune ca a avut discutii telefonice cu o parte dintre membrii Comitetului Director al LAPAR, dar si cu o parte dintre cei care conduc asociatii ale agricultorilor. "Dorim sa facem o actiune de protest comuna, la nivel de tara, si ne propunem sa ducem in Bucuresti 20.000 - 25.000 de oameni", ar fi declarat presedintele LAPAR.
Dan Tandea de la Apahida, judetul Cluj, a ajuns la concluzia ca vacile lui dau o productie mai buna daca se pot misca pe camp si daca pot sa-si aleaga liber hrana. In plus, crescatorul sustine ca animalele lui sunt mai sanatoase decat cele crescute intr-un sistem industrial intensiv, cu furaj unic. Dan Tandea s-a nascut in 1969. A terminat liceul agricol, a ajuns tehnician veterinar, apoi a facut 4 ani la Facultatea de Clinica si Farmacie Veterinara. Provine dintr-o familie de oieri din Campia Turzii. Bunicul avea o turma de oi dar avea si o... fabrica de cuie! Tatal lui ramasese ultimul turmas din Campia Turzii, dupa colectivizare. Fiul a lucrat la dispensarul veterinar din Vultureni, apoi la fostul IAS Apahida. Dupa schimbarea regimului politic, a revenit in satul natal. A inceput cu 700 de oi, iar acum mai are doar 370. A trecut la porci, apoi la vaci. "Prin 2000, erau numai doua ferme de vaci in judetul Cluj - a mea si a lui Onisor. A venit Vasile Dancu, de la PSD, sa ne zica el ce-o sa faca ei pentru noi daca ii votam. L-am intrebat de ce n-a facut, cata vreme a mai fost la putere. Cand i-am zis cate vaci am, s-a lamurit: "Da, dumneata faci parte din chiaburime..." Eu nu voiam ajutor social, eu voiam sa fiu lasat sa lucrez legal pamantul unui IAS paraginit."
Doctorul Vasile Pachitanu a inceput ameliorarea unui nucleu de vaci din rasa Sura de Stepa si spera sa obtina rezultate deosebite in productia de carne. Fiindca taurii din Romania din aceasta rasa au fost consagvinizati de-a lungul vremii, el a folosit un taur Gascogne din Franta. Apoi, junincile metisate cu Gascogne le incruciseaza cu tauri din rasa Piemontese din Italia. Sura de Stepa este relicva de suflet a lui Vasile Pachitanu: cand vorbeste despre singura rasa veche de taurine din Romania, despre posibilitatea ameliorarii ei, doctorul se insufleteste si-ti poate tine prelegeri intregi pe aceasta tema. "Am zis ca trebuie facut un hibrid de carne romanesc, pe picioarele Surei de Stepa, care este foarte bine aclimatizata. Sura noastra este ca Wagyu. Are o carne de o calitate deosebita, spune Pachitanu. Lucreaza de multa vreme la acest proiect, devenit oarecum personal fiindca nimeni nu mai crede in el. De altfel, asa se si explica faptul ca "specialistii din cercetare" mai ca au pierdut rasa.
"Potentialul agricol al unei tari devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune, a declarat comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, intr-un interviu in Ziare.com. Evident ca Ciolos nu are intentia sa polemizeze cu ministrul Tabara, dar... ?vorba pacatosului, adevar graieste." Noi va propunem sa cititi fragmente din acest interviu in cheie polemica. 2011 a fost un an agricol foarte bun, in parte pentru ca am avut soare si ploaie atunci cand a fost nevoie de ele, dar si pentru ca incepem sa vedem roadele unor subventii acordate la timp, ale investitiilor facute in modernizarea agriculturii in ultimii ani, ale evolutiei modului in care agricultorii romani incep sa-si abordeze meseria.
Reuniunea lunara a ministrilor agriculturii si pescuitului UE a avut loc la Bruxelles, pe 14 noiembrie. Delegatia Romaniei a fost condusa de ministrul Valeriu Tabara, care a fost insotit de Achim Irimescu, reprezentantul tarii noastre in Comitetul special agricol. Domnia-sa ne-a relatat despre dezbaterile care au avut loc in acest cadru. Sase state - Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Cehia si Marea Britanie - au constituit o minoritate de blocaj, care au sustinut renuntarea la acest sprijin. Initial s-a prevazut diminuarea sumelor alocate, de la 500 milioane euro anual, la 112 milioane. Comisarul Dacian Ciolos, sustinator al sprijinirii persoanelor defavorizate, a propus transferarea acestui sprijin in Programul Social. Deci, sumele respective nu vor mai fi incluse in PAC. Au ramas, insa, in disputa alocatiile pentru 2012 si 2013. Cele 6 tari au sustinut ca in urmatorii doi ani alocatia sa fie diminuata. La interventia ministrului francez, ministrul german a acceptat sa renunte la opozitie, astfel ca blocajul a fost anulat.
Majoritatea fermierilor romani sunt foarte interesati sa utilizeze tehnologii care sa le permita sa foloseasca cat mai eficient apa, mai ales in anii secetosi. Unii incearca sa "piarda" cat mai putina apa din pamant folosind sisteme reduse de lucrare a solului, altii utilizeaza culturi/soiuri mai bine adaptate stresului hidric. Multi dintre cultivatorii de porumb s-au intrebat probabil daca este cazul sa cultive si sorg. Pe parcursul a catorva articole, vom incerca sa analizam cateva informatii din literatura de specialitate referitoare la acest subiect. In numarul din iulie-august de anul trecut al revistei Perspectives Aricoles, specialistii Arvalis afirma ca porumbul este mai productiv decat sorgul in conditiile unor restrictii moderate de apa. Acest lucru de datoreaza mai multor factori, studiati in cadrul unor experiente efectuate in Franta, in conditii pedoclimatice diferite.
Aceste intrebari ii preocupa pe multi fermieri. Dar, ca de obicei, raspunsul exact il pot afla doar prin experiente proprii. Unii au si facut-o deja, si au obtinut raspunsuri corecte pentru conditiile in care lucreaza, cel putin din punct de vedere tehnologic (implicatiile ecologice sunt mai greu de cuantificat, mai ales cele pe termen lung). Gheorghe Alexandru (Ciulnita, judetul Calarasi) foloseste numai aratura pentru toate culturile, iar pentru cele de primavara, adancimea este de 30-32 cm. Productiile mari pe care le obtine nu se datoreaza numai acestui lucru, dar, cu cat lucrarile solului se fac la o adancime mai mare, cu atat porumbul raspunde mai bine: radacinile folosesc apa din profunzime si nu cresc in lateral prea mult, ca atunci cand intalnesc straturi tasate. Un extensionist american spunea ca, nu conteaza ce sistem utilizezi pentru lucrarile solului, daca esti multumit de productia de porumb pe care o obtii. Iar Gheorghe Alexandru are toate motivele sa fie multumit: in anii favorabili obtine peste 11 tone de porumb/ha.
Pe 6 ianuarie, Valerie Villemin-Ciolos a sustinut public teza sa de doctorat, intitulata "Procesul de restructurare comportamentala post-socialista si bipolaritatea traiectoriilor din industria viti-vinicola romaneasca" ("La restructuration comportementale postsocialiste et la bipolarité des trajectoires vinicoles roumaines"), in cadrul Centrului International de Studii Avansate in stiinte agricole (SupAgro) din Montpellier. As aprecia importanta acestui eveniment din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca analizeaza sectorul vitivinicol romanesc; in al doilea rand, datorita faptului ca se refera la un fenomen complex, specific economiilor post-socialiste. Analiza sa ajuta la intelegerea transformarilor structurale care au avut loc in cadrul sectorului vitivinicol romanesc, evidentiind rezistenta social-politica si inertia, factori specifici ai acestei perioade de tranzitie.
In perioada 6-8 aprilie 2012, Timisoara va gazdui cea de-a 9-a editie a Salonului International de Vinuri VinVest. Timp de trei zile, timisorenii, turistii, dar si o multime de invitati din toate colturile tarii vor trece pragul Centrului Regional de Afaceri Timisoara pentru a testa cele mai bune vinuri romanesti si internationale. Traditionalul Salon de Vinuri Vinvest a reusit sa se pozitioneze pe piata romaneasca drept un reper in promovarea industriei vinului. Cu fiecare editie, Salonul Vinvest a devenit mai important. Numarul expozantilor, al vizitatorilor, al evenimentelor, al partenerilor a fost in continua crestere. Anul 2012 va avea un statut special, fiind editia care pregateste aniversarea de 10 ani a Salonului International de Vinuri Vinvest 2013. Programat in perioada 6-8 aprilie, cu o saptamana inainte de Sarbatorile de Pasti, cand, din punct de vedere psihologic, oamenii manifesta o predispozitie comportamentala orientata spre consum, Salonul Vinvest reprezinta o excelenta oportunitate pentru industria vinului.
Iarba de pe pajisti care nu se pasuneaza se recolteaza pentru prepararea fanului si, derivatelor din fan (faina, brichete), insilozare sau in vederea curatirii pasunii de resturile nepasunate. Se poate afirma fara teama de a gresi, ca procedeul traditional de recoltare cu coasa este pe cale de disparitie. Numai in cazuri izolate si anume pe taluzurile abrupte ale soselelor, pe terenuri situate in panta mare sau foarte framantate, se mai foloseste coasa. La extinderea rapida a recoltarii mecanizate a ierbii a contribuit fara indoiala pregatirea terenului. Intr-adevar, elvetienii acorda o atentie foarte mare nivelarii terenului, conditia de baza pentru executarea mecanizata nu numai a recoltarii, dar a tuturor lucrarilor. Cositul ierbii se face cu cositori mecanice. Exista o multime de tipuri de cositori, cu lama sau rotative, cele mai raspandite fiind cele cu lama. Cositorile cu cutite rotative se folosesc pentru productii mari de iarba si in cazul cand iarba este cazuta la pamant. Cositorile de acest tip au o deficienta. Taierea nu se face drept, ci prin ruperea tulpinilor. Din aceasta cauza plantele sufera, iar unele graminee si leguminoase se usuca. Cositorile pot fi purtate pe tractor sau actionate de tractoare monoax de dimensiuni mici, in acest din urma caz, agregatul numindu-se in mod curent, motocositoare.
Iarba de pe pajisti este utilizata in principal sub doua forme: fie ca se pasuneaza direct, fie ca este recoltata de om si administrata animalelor ca nutret verde, nutret murat, fan, faina de fan etc. Suprafetele de pajisti din prima categorie sunt cunoscute sub denumirea de pasuni, iar cele de a doua categorie sub denumirea generala de fanete, fiindca iarba recoltata se conserva indeosebi sub forma de fan. Traditional, din pajistile permanente, anumite suprafete au fost delimitate ca pasuni, iar altele ca fanete. Bineinteles ca au fost oprite pentru faneata pajistile cele mai bune, situate pe terenuri mai accesibile, mai netede, din apropierea centrelor gospodaresti, in timp ce pajistile mai putin productive, situate pe terenuri mai accidentate, inclusiv alpajele, au fost lasate pentru pasune.Atentie deosebita s-a acordat fanetelor in ceea ce priveste intretinerea, fertilizarea si exploatarea lor. Pasunile, in general vorbind, s-au bucurat de mai putina atentie, nu datorita importantei lor mai mici, ci extinderii mai mari si accesibilitatii mai reduse.
Specialistii in masini de stropit agricole autopropulsate Agrifac au lansat pe piata o alta noutate, o masina de stropit autopropulsata cu o garda la sol de 200 cm, botezata Condor ClearancePlus. Acum constructorul olandez isi extinde gama cu un spreyer Condor ce are ecartamentul de pana la 320 cm, WideTrackPlus. Masina de stropit este deja disponibila pe piata. WideTrackPlus are un ecartament ce poate varia de la 225 la 300 cm sau de la 245 la 320 cm* (permanent 75 cm continuu reglabili). Este prezentata ca fiind masina ideala pentru sisteme de cultivare cu biloane, la 300 cm, sau acolo unde recoltele sunt plantate in razoare, de ex. ceapa, cartofi, bulbi de flori etc. Fata de spreyerul autopropulsat Condor standard, care are ecartamentul reglabil in mod continuu de la 150 la 225 cm, modelul WideTrackPlus se extinde pana la 320 cm, cu un metru mai mult decat standardul.
Pozitionata ca nava amiral a flotei de combine construite de Claas, gama Lexion a primit, pentru 2012, o serie de imbunatatiri. Nu sunt multe diferente vizuale, dar tehnica ramane ascunsa sub panouri. "De fapt, Claas incepe anul acesta sub un nou motto: Pretentiile cresc! Deoarece firma Claas a tinut cont de sugestiile si cerintele clientilor sai si a incercat sa isi adapteze produsele la necesitatiile acestora," ne-a declarat Gabriel Ristea, director pentru zona de Vest al Claas Romania. In acest numar vom vorbi despre inovatiile primite de combina Claas Lexion 750, un utilaj de top construit pentru fermierii cu suprafete medii si mari, in special pentru cei "mai pretentiosi" din punct de vedere al calitatii materialului recoltat.
Toti operatorii economici, care desfasoara activitati in domeniul producerii si comercializarii produselor alimentare, vor trebui sa se inregistreze gratuit intr-un Registru al Industriilor Alimentare (RIA), gestionat de Ministerul Agriculturii, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul MADR. Potrivit proiectului, reglementarile nu se vor aplica alimentelor produse in gospodarii individuale, pentru consumul propriu. In proiectul de act normativ nu sunt incluse hrana pentru animale, animalele vii, in afara cazurilor in care ele sunt pregatite pentru introducerea pe piata pentru consumul uman, plantele inainte de a fi recoltate, medicamentele, cosmeticele, tutunul si produsele din tutun. Potrivit proiectului de act normativ, producatorii de alimente se vor inscrie in RIA cu datele de identificare si de contact, activitatea economica si denumirea produselor, urmand sa fie verificati daca la fabricarea produselor respecta etapele procesului tehnologic de fabricatie si compozitia produsului declarata in caietul de sarcini.
Dupa 9 ani de procese, s-a dat sentinta in dosarul privind afacerea ?Fabrica de Zahar Bod?. Curtea de Apel Alba a hotarat ca cei doi inculpati, fostul director al Bancii Agricole Brasov, Nicolae Piscu si omul de afaceri Dan Tartaga, sa mearga dupa gratii. Curtea a respins recursul impotriva sentintei Judecatoriei Alba, de condamnare a inculpatilor Nicolae Priscu si Dan Tartaga, si anume 5 ani de inchisoare cu executare, in ambele cazuri. Acuzatiile pentru care Dan Tartaga a fost deferit justitiei sunt fals in declaratii, uz de fals, instigare la fals intelectual, inselaciune, folosirea cu rea-credinta a creditelor societatii si incasare ilegala de dividende. Nicolae Piscu a fost acuzat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. Dosarul privatizarii Fabricii de Zahar Bod e pe rolul instantelor din 2002, cand a fost inaintat de Parchet Tribunalului Brasov.
