A aparut Nr.3
21 ianuarie 2015
Noutati
Sprijin financiar pentru samanta certificata
Fermierii vor fi încurajati, prin noul PNDR 2015-2020, sa foloseasca samanta romaneasca certificata. Cei care vor cere bani europeni vor primi un punctaj suplimentar la depunerea proiectelor - a declarat ministrul Daniel Constantin. "De multa vreme am cerut sa fim sprijiniti pentru cartoful de samanta. Ni s-a promis, pentru anul acesta, un ajutor financiar cuplat. Va creste cererea pentru cartoful certificat de samanta, ceea ce înseamna ca cercetarea romaneasca va primi un balon de oxigen", a spus dr. Sorin Claudian Chiru, directorul INCDCSZ.

Guvernul a adoptat, pe 29 decembrie, o Hotarare privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura trece de la Ministerul Mediului la Ministerul Agriculturii, fiind inclusa ca institutie subordonata MADR. Totodata, Ministerul Agriculturii preia de la Ministerul Mediului activitatea aferenta domeniului piscicultura, îndeplinind functia de autoritate publica centrala în acest domeniu, mai putin activitatile prin care se realizeaza strategiile în domeniul pisciculturii.

Venitul real al agricultorilor din tarile UE a scazut, per ansamblu, cu 1,7% fata de 2013, conform datelor publicate de Eurostat. In aceeasi perioada, venitul real al agricultorilor romani a scazut cu numai 0,3%. Acesta este cel mai mic declin înregistrat în randul tarilor UE. In opt state membre, venitul real al agricultorilor a crescut. Cele mai mari cresteri au fost în Slovenia (13,3%), Ungaria (9,1%), Cehia (7,2%) si Marea Britanie (6,9%).

Lui Alex Jurconi, presedintele federatiei Pro Agro i-au crescut dinti: musca din Guvern si din parinti (l-am parafrazat pe Tudor Gheorghe). De sfarsit de an, el acuza Ministerul Agriculturii ca, la începutul lunii octombrie, a schimbat legislatia pentru Fondul Mutual Pro Agro. "Au modificat legea, în substanta, nu în nuanta. Asta ne face sa reconsideram dorinta noastra de a participa la Fondul Mutual. Ne gandim foarte serios daca sa mai înfiintam Fondul sau nu, pentru ca, asa cum arata modificarea legislativa, existenta lui este complet nesustenabila.

Ministerul Agriculturii împreuna cu unele organizatii si asociatii profesionale au stabilit lista cu membrii în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020. Aceasta structura are rol de supraveghere a cheltuirii banilor europeni în anii viitori. În domeniul vegetal organizatiile profesionale considerate reprezentative sunt LAPAR, Pro Agro precum si organizatiile interprofesionale "Cereale si Produse Derivate" si legume-fructe Prodcom. În sectorul zootehnic, din comitet vor face parte organizatiile interprofesionale pentru carne de pasare si carne de porc, precum si federatiile crescatorilor de bovine si de ovine/caprine.

Industria carnii a reusit sa depaseasca efectele crizei, însa trebuie sa mai "lucreze" la profitabilitate, arata un studiu sectorial Coface din Romania. Dupa patru ani consecutiv, în care companiile din industria de prelucrare a carnii au sacrificat eficienta de ansamblu a activitatii în favoarea dezvoltarii comerciale si mentinerii cotelor de piata, în 2013 se continua evolutia favorabila din punctul de vedere al volumului vanzarilor. Sectorul înregistreaza a treia crestere anuala consecutiva cu 7% a cifrei de afaceri cumulate, însotita pentru prima data si de o restabilire a profitabilitatii (rata neta de 1,71% din cifra de afaceri). Aceasta redresare nu este însa nici pe departe de natura a restabili echilibrul financiar pe ansamblul companiilor din sector, arata studiul.


Au fost, sunt si vor mai fi multe discutii despre boala limbii albastre - Bluetongue. In ultima vreme au aparut, în revistele destinate fermierilor si în alte publicatii, mai multe opinii care ma uimesc: se zice ca fermierii din Romania nu sunt de acord cu vaccinarea împotriva bolii limbii albastre. Printre cei care vorbesc în numele fermierilor sunt si domni presedinti de organizatii: ProAgro, FCBR etc. Fara niciun fel de argumente tehnice, fara exemple clare despre fermierii care si-au exprimat dorinta sa nu vaccineze. Voi prezenta în continuare istoria eradicarii bolii limbii albastre în Germania.

In perioada 15-16 decembrie, a avut loc, la Bruxelles, ultimul Consiliu al Ministrilor Agriculturii din acest an. Agenda a fost extrem de încarcata, iar unele dintre decizii au vizat direct Romania. Pentru a afla detalii am vorbit cu Achim Irimescu, de la Reprezentanta Permanenta a Romaniei la Bruxelles. "Cel mai important lucru pentru Romania a fost adoptarea regulamentului pentru cotele de peste la Marea Neagra. Comisia propusese reducerea cotei cu 15% si în final, în urma negocierilor, am reusit sa ramanem pe aceeasi valoare a cotei. Si noi, si bulgarii avem o cota la calcan de 43,2 tone. Unele state membre au atras atentia însa ca avizul stiintific spune ca nu ar trebuie sa avem cota deloc, pentru ca stocurile de calcan sunt în stare grava. Asa ca la anul va fi o mare problema în aceasta directie", ne-a declarat Achim Irimescu.


Beatrice si Bruno Basset conduc o ferma cu 60 de vaci Limousine si 110 capre din rasa Alpina Franceza. Caprele le tin într-o cladire înalta de caramida, veche de o suta de ani, din satul Les Chantois. Sunt fermieri multumiti, nu se plang. E drept ca lor nu le cere nimeni faianta în sala de muls. Am avut ocazia sa le vizitez ferma de familie, tipic frantuzeasca, în timpul expozitiei Sommet de l?Elevage. Drumul pana la ei trece printr-o padure de fagi batrani, prin luminisurile careia vezi case putine, la fel de vechi ca a lor. Bruno Basset mi-a povestit ca a ajuns fermier dupa ce, timp de sase ani, a lucrat în exploatatie ca angajat. Proprietarul fermei a murit, iar el a preluat-o, în chirie.

La noi, sistemul de irigatii devine o chestiune de securitate nationala, poate mai stringenta decat construirea autostrazilor, sigur, foarte necesare si ele. Pierderile de recolta, si chiar din zootehnie, din cauza stresului hidric, ne vor determina sa ne schimbam viziunea. Pana atunci, fermierii au de suferit primii. La Agrimat Matca, Gavrila Tuchilus a facut tot ce tinea de vointa lui, dar nu poate rezolva conectarea la cea mai apropiata sursa de apa de la barajul Movileni de pe Siret, de unde apa ar putea veni prin cadere naturala. "Am semanat cu rapita 650 de hectare. Din cauza secetei instalate în vara, rapita mea nu a mai rasarit. Pana la 15 octombrie, nu a rasarit niciun fir. Am fost nevoit sa întorc rapita si sa seman grau. Teoretic, avem un sistem de irigatii, conectat la apa din Dunare. La 90 de kilometri. Pentru ca nimeni nu mai iriga în afara de mine, nu pot uda. Am doua statii perfect conservate, le pazesc, cheltuiesc cu ele si nu pot sa irig!", spune cu disperare în glas fermierul. Daca avea apa, rapita rasarea.


Agricultura integrata înseamna diminuarea inputurilor externe în exploatatia agricola si cea mai buna administrare a resurselor naturale. Pentru ca se urmareste "durabilitatea", agricultura integrata trebuie sa fie eficienta din punct de vedere economic, acceptabila pe plan social si tolerabila din punct de vedere ecologic. Acest sistem promoveaza practici cum ar fi eliminarea aratului solului, acoperirea permanenta a lui, lupta biologica împotriva daunatorilor, amenajarea ecologica a peisajului. "Scopul nostru este sa introducem mai multe leguminoase în rotatie", spune Valmary. Lucerna are un rol important în aceast tip de agricultura. Are puterea de a revitaliza toate rezervele din sol. "Eu am constientizat ca în zonele continentale solul este foarte bogat dar închis. Rezerve exista foarte multe, dar nu sunt activate. Sunt probleme de frig, de seceta. Toata activitatea biologica este oprita", spune consultantul.

Prin noul PNDR se doreste stimularea asocierii producatorilor, sub orice forma (grupuri, cooperative etc). Se vorbeste mult despre faptul ca, daca agricultorii s-ar uni si ar procesa/valorifica împreuna productia, ar fi mai avantajos pentru ei. Cazurile care sustin aceasta teorie însa, sunt prea putine, comparativ cu esecurile unor astfel de încercari. Si nu teama de asociere, de a lucra împreuna (de cuvantul cooperativa) cred ca este adevarata piedica, ci faptul ca statul da mai mult "cu biciul, decat cu zaharelul".


Syngenta a organizat a II-a editie a Forumului OptiTech pentru Viticultura, la Sibiu. La forum au participat circa 60 de tehnicieni si oenologi, care au reprezentat cele mai mari crame din tara. Discutiile cu specialistii Syngenta au fost despre biologia principalelor boli ale vitei de vie si cum se pot controla eficient fainarea, mana si putregaiul cenusiu folosind produsele Switch si Dynali. "Pentru noi, Switch s-a dovedit a fi o solutie de top în combaterea putregaiului cenusiu, fara a altera calitatea recoltei si a vinului obtinut. Il recomandam cu mare placere", ne-a declarat Marian Cucura, director tehnic la SC Jidvei.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, întocmite în concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un îndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel încat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute în amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati în cazul în care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si încarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; împartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa în fiecare an pentru întretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de îmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Anul acesta, Sima, expozitia de la Paris, marcheaza cea de-a 76-a editie. Va avea loc între 22 si 26 februarie, la Centrul Expozitional Paris-Nord Villepinte. Este un eveniment major pentru industria masinilor agricole si pentru agricultorii care tin sa fie la curent cu viitorul acestui domeniu. De obicei, noutatile tehnice de la Sima devin palpabile abia în cativa ani dupa ce au fost anuntate. Pentru ca o expozitie de asemenea anvergura sa se poata face, ea are loc o data la doi ani. Editia precedenta a Sima a fost în 2013, urmatoarea va fi în 2017. Oficialii Sima nu se dau în laturi sa o anunte deja ca un succes major, în ciuda mediului dificil de pe piata. Au si motive. Editia din acest an are o suprafata mai extinsa ca în anii trecuti si si-au anuntat participarea un numar mai mare de expozanti, ceea ce presupune ca si oferta din domeniu va fi mai mare ca oricand pana acum.


Compania ceha Bednar FMT, producator de utilaje agricole pentru prelucrarea solului, semanat, fertilizat si tocat, a confirmat înca o data ca îsi merita pe deplin pozitionarea printre cei mai buni producatori din acest domeniu, pozitie castigata pe pietele cele mai reprezentative din întreaga lume. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 28% comparativ cu anul precedent. Pietele cele mai de succes raman Cehia, Polonia, Slovacia, Rusia si Romania, cat si piata din Germania unde compania si-a deschis o filiala proprie pe parcursul acestui an. Piata franceza a confirmat asteptarile Bednar, care a înregistrat o crestere semnificativa a vanzarilor. Previziunile au fost depasite înca din primele 3 luni, iar pana la jumatatea anului au fost depasite cu peste 300%.

Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordonanta pentru aprobarea schemelor de plati directe care se acorda în perioada 2015-2020. Schemele de plata sunt mult mai diverse si includ pe langa schema de plata unica pe suprafata si ajutoarele nationale de tranzitie (ANT), o plata redistributiva, o plata pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru mediu, o plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat si o schema simplificata pentru micii fermieri. Sprijinul financiar va fi acordat doar fermierilor activi. Fermierul care în anul anterior de plata a beneficiat de plati directe care nu au depasit 5.000 euro si care desfasoara cel putin o activitate agricola minima în cadrul exploatatiei sale este fermier activ. Fermierul care în anul anterior de plata a beneficiat de plati directe care depasesc 5.000 euro trebuie sa fie înregistrat la Registrul Comertului sau sa detina actul normativ de înfiintare, din care sa reiasa activitatea agricola. Pentru a beneficia de acordarea de plati directe, fermierii trebuie sa fie înscrisi în Registrul unic de identificare administrat de APIA, sa depuna cerere unica de plata în termen si sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbustilor fructiferi, suprafata parcelei agricole trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha.


Autoritatea Nationala Fitosanitara se înfiinteaza prin preluarea Agentiei Nationale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii, a Laboratorului Central Fitosanitar si a unitatilor fitosanitare din cadrul directiilor pentru agricultura. Personalul de la respectivele institutii va fi si el preluat. Autoritatea Fitosanitara se va ocupa de reglementarea si controlul în domeniul fitosanitar si de organizarea si functionarea sistemelor de protectie a plantelor, de omologarea, comercializarea, utilizarea si controlul calitatii produselor de protectie a plantelor, al reziduurilor de pesticide în plante si produse vegetale.