Nr.40
22 octombrie 2014
Noutati
Cristina Vladu, director al Directiei pentru Agricultura Dolj
Directia Judeteana pentru Agricultura (DAJ) Dolj are un nou director. Īn locul directoarei Delia Filimon a venit acum Cristina-Emanuela Vladu, fost consilier superior īn cadrul institutiei. Cristina Vladu este membru al Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania (ADAR), iar sotul sau, Marius Vladu, este cadru didactic la Facultatea de Agronomie din cadrul Universitatii din Craiova.

Pe 16 octombrie a īnceput plata avansurilor din subventii pentru cei care si-au depus cererile de sprijin la APIA. In urmatoarele doua saptamani, 680 de milioane de euro vor ajunge īn conturile fermierilor. Ca si aceste plati au devenit un argument electoral se vede din precizarea pe care a tinut sa o faca ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: "Platile au fost demarate īn aceasta perioada la cererea expresa a premierului Victor Ponta". Si ministrul Armatei, Mircea Dusa, care a participat la Festivalul Toamnei din comuna Galautas, le-a vorbit oamenilor tot despre efortul pe care Guvernul condus de Victor Ponta l-a facut pentru acordarea subventiilor pentru agricultura.

Pe 14 octombrie, a avut loc cocktailul lunar al Camerei Franceze de Comert din Romania (CCIFER), o īntalnire care a reunit īntr-un cadru informal peste 200 de oameni. Seminarul lunii octombrie a avut loc la hotel Marshall Garden. Tema sa a fost "Expertiza cooperativelor franceze: de la samanta la farfurie" si a fost sustinuta de reprezentantii companiilor Euralis si Limagrain. Florin Constantin, director Euralis pentru sud-estul Europei, si Liviu Lapadatescu, director Limagrain Romania, au prezentat modelul cooperativelor franceze pe care le reprezinta si modul īn care acestea aduc bani fermierilor prin vanzarile de seminte. Cu acest prilej, Euralis a oferit participantilor o degustare de foie gras Diamant Noir si magret canard fumé Rougié, iar Limagrain a oferit vinuri frantuzesti Saint Verny.

Ministerul Agriculturii īmpreuna cu USAMV Bucuresti au organizat o conferinta cu tema "Ferma de familie hraneste lumea, protejand Planeta". Evenimentul se īnscrie īn contextul Zilei Internationale a Alimentatiei. Lucrarile au fost deschise de Daniel Botanoiu, secretar de stat. La eveniment au luat parte reprezentanti din cadrul Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, precum si reprezentantii USAMV Bucuresti, Academiei de Stiinte Economice Bucuresti, cadre universitare, reprezentanti ai societatii civile, ai producatorilor din sectorul agroalimentar si ai comerciantilor. In cadrul conferintei au fost organizate trei ateliere, fiecare cu alta tema: Igiena si alimentatia sanatoasa; Managementul si economia sectorului agroalimentar; Tehnologiile moderne de procesare a alimentelor.

Autoritatile romane au anuntat ca, pe 22 octombrie vor īncepe, la Bruxelles, negocierile pe marginea Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. "Am primit observatiile oficiale. Incercam sa mentinem partea de decizie si partea de strategie a ministerului īn negocierile cu Comisia, urmand ca la finalul anului sa avem, speram, Programul aprobat. La īnceputul anului viitor, din ianuarie-februarie, urmeaza sa lansam noile sesiuni de finantare pe acest Program. Asta īnseamna ca vom fi printre primele state membre care vor lansa Programul lor de Dezvoltare. Feedback-ul de la Comisie este unul foarte bun. Pana acum, observatiile sunt exact pe zona pe care ne asteptam sa le primim si nu am avut vreo surpriza. Nu sunt probleme de fond", a declarat secretarul de stat George Turtoi.

Acum doi ani, cu 160.000 de vizitatori si 2.445 de expozanti, targul de zootehnie EuroTier a atins cifre record. Expozitia organizata o data la doi ani, la Hanovra, Germania, are spectaculozitatea ei. Intre 11 - 14 noiembrie īsi deschide din nou portile. In avans, organizatorii au anuntat care sunt inovatiile premiate. Un juriu international, format inclusiv din fermieri, a analizat 270 de echipamente noi si a acordat 6 medalii de aur si 15 de argint.


Ministerul Agriculturii a initiat procedura de notificare a Comisiei Europene īn legatura cu sprijinul voluntar cuplat care se va acorda atat pentru sectorul vegetal, cat si īn cel zootehnic. Sprijinul voluntar cuplat este forma veche a Articolului 68 din Regulamentul 73 - Ajutor specific īn zone defavorizate, conform criteriilor din vechiul PNDR. "Incepand cu 2015, acest sprijin se extinde īn toata tara pe urmatoarele sectoare: vaci de lapte, taurine de carne, bivolite de lapte, ovine, caprine si viermi de matase. Am stabilit conditiile de eligibilitate, efectivele pe fiecare specie si categorie īn parte si cuantumul pe fiecare animal. Le-am notificat la Bruxelles si asteptam comentarii", a spus Mia Toma, directoare la Directia organizari de piata īn sectorul zootehnic din cadrul MADR.

Uniunea Europeana mai are la dispozitie pentru anul viitor numai 88 milioane de euro care pot fi alocati sprijinirii agricultorilor afectati de embargoul instituit de Rusia ca represalii la sanctiunile europene. Executivul comunitar a anuntat deja ca va oferi producatorilor de legume si de lactate, ce īnregistreaza pierderi īn urma embargoului, compensatii īn valoare de 344 de milioane de euro. Aceasta suma provine din "rezerva de criza specifica", prevazuta īn cadrul PAC. Valoarea totala a acestei rezerve īn bugetul pe anul 2015 este de 432 de milioane de euro. Drept urmare, daca rezerva nu va fi suplimentata si bugetul va fi definitivat īn forma proiectului actual, Comisiei Europene īi vor mai ramane pentru anul viitor doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi masuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice alta situatie de criza ce ar putea sa apara.


In zilele de 18 si 19 septembrie a avut loc, la Praga, Adunarea generala a Uniunii Academiilor Europene de Stiinte Agricole, care a prilejuit dezbateri pe probleme privind cercetarea agricola. Au fost prezentate comunicari stiintifice referitoare la organismele modificate genetic. Din Romania au participat acad. Cristian Hera, vicepresedinte al Academiei Romane, si prof. Gheorghe Sin, presedintele ASAS. Referatele prezentate au evidentiat rezultate ale cercetarilor privind crearea unor soiuri cu īnsusiri superioare prin metode biotehnice (Franta, Cehia, Portugalia), precum si numeroase informatii pentru promovarea plantelor modificate genetic, īn practica (Anglia, Suedia, Georgia, Letonia). Presedintele ASAS a facut cunoscute rezultatele cercetarilor romanesti privind crearea cartofului rezistent la atacul gandacului de Colorado si a prunului rezistent la virusul PPV, realizari interzise īn productia de masa. S-a mentionat insistenta justificata a fermierilor romani pentru cultivarea soiei modificate genetic, care se importa masiv din continentul american.

KWS Seminte, unul dintre cei mai importanti jucatori mondiali din domeniul semintelor, a lansat, pe 15 octombrie, īn calitate de partener, cea mai mare centrala de producere a energiei electrice pe baza de biomasa din Romania. Centrala de cogenerare pe biogaz obtinut din biomasa se afla īn comuna Moara, satul Vornicenii Mici, judetul Suceava. Cele doua module de cogenerare produc 3 megawati de energie electrica. Aceasta este livrata īn sistemul energetic national, iar energia termica rezultata este folosita īn procesul tehnologic de obtinere a biogazului si pentru īncalzirea cladirilor aferente statiei de biogaz. Instalatia utilizeaza biogaz obtinut din fermentarea unor culturi de porumb si alte deseuri din zootehnie. KWS Seminte, īn calitate de partener, sustine buna functionare a centralei, prin furnizarea materiei prime destinate producerii de biomasa: 700 hectare de teren sunt cultivate cu hibrizii de porumb KWS ? Mikado, Kalimnos si KWS 3381. Mikado este unul dintre hibrizii de porumb de īnalta performanta cu potential excelent pentru productia de biogas, aflati īn portofoliul de produse KWS Seminte.


Aurelian Ignat, din Iernut, judetul Mures, lucreaza 1.200 ha. De formatie informatician, el a īnteles ca poate creste profitabilitatea fermei daca tine evidenta stricta a tehnologiei aplicate si a costurilor. Din 2010 strange date, iar acum lucreaza īn timpul liber la un program informatic care sa-l ajute sa le valorifice. Aurelian Ignat face agricultura din 2007, cand a arendat 200 ha. Pana atunci lucra terenurile familiei si presta servicii pentru completarea veniturilor. Si-a dat seama ca agricultura este de viitor. A īnceput sa investeasca mai īntai mult timp, iar apoi multi bani. A trecut si prin momente dificile. "Am avut ani īn care mi-a trecut glontul pe la ureche din cauza marfii livrate si neachitate", īsi aminteste el. Fermierul tine o evidenta stricta a cheltuielilor si face comparatii de la an la an. A observat diferente semnificative de productivitate. Pe parcelele mari, productiile sunt "multumitoare". Anul acesta, a recoltat la floarea-soarelui pana la patru tone/ha. In schimb, pe parcelele de 1-2 hectare, productia a fost de 3,1 tone/ha. Evidenta lucrarilor īl ajuta sa-si īmbunatateasca profitabilitatea. "Daca am o parcela pe care anul acesta am un varf de productie fata de medie ma duc sa vad istoricul", spune Ignat.

Constantin Dulute este un om de afaceri discret. A petrecut o viata īn agricultura. A plantat si 560 ha de vie, pe dealurile de la Averesti, mai sus de Husi. Cele cinci ferme au fiecare cate un inginer-sef si un director care coordoneaza lucrarile. Faima licorilor descantate aici creste lent, ca aburii alcoolului din vinul de Zghihara. "Viticultura este partea de sus a agriculturii. O pot practica numai oamenii cu pasiune. Vin nu poate face oricine. Cine investeste cu gandul ca va castiga maine, sa renunte. Aici trebuie sa investesti pe termen lung, sa ai rabdare si sa-ti placa. Mai ales, sa ai nervii tari. De cinci ani investesc īn vie si nu am luat niciun leu de-acolo. Mai astept alti patru-cinci ani, pana va veni profitul. Investitia īntr-un hectar de vie este de minim 25.000 de euro", ne avertizeaza din start Constantin Dulute. Nascut la Cotnari, la 6 iulie 1959, a terminat Facultatea de Agronomie la Iasi, īn anul 1984. Repartizat la IAS Barlad, a fost director la Agrocomplexul Barlad, care avea sa fie luat prin licitatie de catre Adrian Porumboiu. In perioada 1997-1999, a fost director general la DADR Vaslui. In 2000, a intrat īn afaceri.


Din cuprins: Cornel Stroescu a cerut sprijinit de la MADR ; 270.000 ha protejate de sistemul antigrindina ; Pregatirea patului germinativ la ceapa de toamna ; Usturoiul de Falcoiu se mai cultiva doar pe 20 ha din 300 ; Cultivatorii ar putea primi un sprijin pentru cartoful de samanta ; Scorusul negru - arbust fructifer si ornamental ; Fertilizarea foliara cu calciu ; Doua noi īngrasaminte cu eliberare controlata, din gama NGOOO ; Īmpotriva patarii rosii la samburoase tratamentele se īncep īnainte de desfrunzire ; Propunerile pentru sectorul pomicol, pe ultima suta de metri ; Investitii īn vii si crame romanesti ; Claas Elios 200, un tractor care īncape si īntr-un solar ; Se schimba modul de acordare a certificatului de producator ; Nordul Greciei produce 35% din produsul intern agricol ; Agricultura urbana, īn expansiune.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

New Holland a stabilit un nou record mondial la recoltat, cu o combina abia anuntata pe piata, modelul CR10.90. Aceasta a recoltat 797,6 tone de grau īn 8 ore, cat este uzual timpul pentru o astfel de īncercare. Recordul s-a desfasurat īn Marea Britanie, pe data de 15 august, dar staff-ul companiei a ales sa faca publica informatia abia dupa ce a primit certificatul de omologare de la Guiness Book. Combina folosita, New Holland CR10.90, dezvolta 652 CP, are un sistem de separare bazat pe doua rotoare, asa-numita tehnologie Twin Rotor, supraalimentate cu cereale de un sistem DFR (Dynamic Feed Roll) si a lucrat cu un header de 13,7 metri latime, probabil cel mai mare header din lume folosit īn practica, nu doar īn teste. Motorul de pe CR10.90 este un Fiat PowerTrain Cursor 16, care a primit titlul de motorul diesel al anului. Un inginer īl descria frumos drept "motorul de 16 litri care dezvolta puterea unuia de 18, dar are dimensiunile unuia de 13 litri." Cursor 16 īndeplineste normele de poluare Tier4B folosind un sistem patentat EcoBlue Hi-e SCR, faza a doua a tehnologiei SCR am putea spune.


Kubota este un constructor japonez de tractoare cu un succes financiar nebanuit pentru un fabricant care nu depasea pana de curand bariera a 140CP. De fapt, constructia de tractoare nici nu este principala lor afacere. Īn Japonia si īn sudul Asiei, Kubota construieste infrastructura sociala: autostrazi, sisteme de canalizare urbana si retele electrice. In ultimii ani, de numele lor a fost legat de mai multe zvonuri privind potentiale achizitii de fabrici si branduri īn batrana Europa. Unul din zvonuri s-a si dovedit adevarat, cand cei de la Kubota au cumparat constructorul de utilaje Kverneland. Si se lauda ca mai au 10 miliarde de euro disponibile pentru achizitii.

La APIA mai vin oameni care vor sa modifice propriile cereri unice de plata pe suprafata, respectiv cererile unice de plata pentru sectorul zootehnic. Cum se pot rezolva astfel de situatii? In cazul īn care, dupa depunerea cererii unice de plata pe suprafata au intervenit modificari ale informatiilor declarate (schimbari referitoare la suprafata agricola utilizata, transferarea proprietatii catre un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbari), fermierul are obligatia, īn termen de 10 zile, de a le comunica īn scris, la APIA, si de a prezenta documentele doveditoare. In cazul decesului fermierului care a depus cererea, mostenitorul aduce la cunostinta APIA, īn scris, aceasta situatie, īn termen de 10 (zece) zile lucratoare de la data emiterii certificatului de deces si prezinta certificatul de deces. Daca exista o diferenta mai mare de 10 zile lucratoare, mostenitorul completeaza o scrisoare justificativa pentru īntarziere.


Pe 30 septembrie a fost adoptat de catre Camera Deputatilor proiectul de Lege pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor agricole, promovat la initiativa Ministerului Agriculturii. Legea reglementeaza modul de valorificare a produselor agricole proprii de catre producatorii agricoli persoane fizice. Noua lege schimba īn totalitate sistemul prin care producatorii agricoli persoane fizice valorifica produsele proprii īn pietele agroalimentare. In fapt, actualele certificate de producator vor fi īnlocuite prin atestatul de producator si carnetul de comercializare a produselor.


Fost si viitor ministru
Din cauza embargoului impus de Rusia, tarile membre ale Uniunii Europene (mai ales Germania, Franta, Ungaria) cauta noi piete pentru carnea de porc. Una dintre aceste piete este Romania, chiar daca noi suntem oricum o piata dominata de carnea de porc provenita din UE (aproape 70% din carnea de porc pentru industrializare vine din tarile membre UE). Acum ne confruntam cu o cantitate si mai mare; suntem un debuseu pentru cei carora le-a fost īnchisa piata Rusiei. Din acest motiv, pretul carnii de porc a scazut dramatic, la 7,6-7,5 lei/kg īn carcasa si 4,9-5,1 lei/kg īn viu. Ajutorul pe care īl poate da UE īn aceasta situatie presupune depozitarea pe o perioada de 5-6 luni a carnii de porc. Iar cheltuielile cu depozitarea sa fie suportate de catre UE. Dar, asta nu ar ajuta foarte mult. In conditiile īn care congelezi si faci stocuri, sectorul se poate bloca, pentru ca nu mai exista bani pentru continuarea activitatii. Apoi, o alta problema este ca nu avem depozite care sa asigure stocuri pe o perioada de 5-6 luni. In aceste conditii, crescatorii de porci se vad nevoiti sa vanda sub pretul carnii de porc care vine din UE. Adica mult sub pretul de cost. In caz contrar, nu au decat o singura cale: falimentul. Daca aceasta criza nu se rezolva īn maxim 4-5 luni, riscam ca multe dintre firmele implicate īn afaceri cu carne de porc (cele care cresc porci, dar mai ales abatoarele) sa se confrunte cu pierderi uriase. De ce carnea din UE este mai ieftina decat cea romaneasca? Pentru ca industria cumpara din UE carne lucru, adica piese transate, care au un pret mai mic.