Profitul agricol nr. 31
5 august 2015
Noutati
DNA face cercetari la APIA Mehedinti
Procurorii DNA Craiova au retinut-o pe Nutica Gīdea, consilier principal la APIA Mehedinti. Ea este īnvinuita de folosirea, cu rea-credinta, de documente false īn scopul obtinerii pe nedrept de fonduri europene; complicitate la īnselaciune, instigare la fals intelectual etc. In dosar este cercetat si Ion Gheorgheci, primar al comunei Godeanu din judet. Potrivit DNA, suma obtinuta ilegal este de 1.450.000 lei, din care, 500.000 i-ar fi revenit functionarului APIA.

Stirea ca printul Charles vrea sa cumpere 100.000 de hectare de padure īn Romania, special ca sa creeze o rezervatie naturala a facut ocolul presei, dar nu este adevarata. Ambasada Marii Britanii a dezmintit cu promptitudine informatia. Printul se multumeste deocamdata cu cele patru case din satul Valea Zalanului, nu vrea deloc sa ne cotropeasca si padurile. Dar, exista si un sambure de adevar īn informatia aruncata de presa generalista din Romania.

Pe 28 iulie, MADR a autorizat temporar utilizarea substantelor Modesto 480 FS si Nuprid Al 600 FS pentru tratamentul semintelor de rapita. Autorizarea este valabila pana pe 30 octombrie. Pentru aceasta autorizare, Romania a notificat Comisia Europeana privind plasarea acestor produse pe piata. Īn documentul de autorizare se spune ca tratamentul se va utiliza numai īn zonele cu infestare foarte puternica a daunatorilor Phyllotreta spp si Phylloides.

Sub presiunea nemultumirilor si a protestelor din strada, Comisia Europeana prelungeste pana īn 2016 masurile de sustinere a producatorilor de legume, fructe si produse lactate. Masurile pentru lactate ar fi trebuit sa expire la 30 septembrie, dar ele vor fi extinse pana la finalul lunii februarie 2016. Ajutorul va consta īn achizitii la pretul de interventie si stocare privata pentru unt si lapte praf. Masurile pentru fructe si legume expirasera pe 30 iunie.

Portul comercial Corabia, care ar trebui folosit pentru transportul fluvial al produselor agricole pana la Constanta, nu poate fi utilizat. Din cauza nivelului scazut al Dunarii, e adevarat, dar si din cauza ca senalul navigabil e navigabil doar cu numele, el fiind de fapt colmatat. Asa ca cei care au silozuri īn apropierea portului si se bazau pe fluviu, acum cara cerealele cu camioanele pana la calea ferata. Si de acolo, īn vagoane, iau drumul Constantei.

Cu trei ani īn urma, Gavrila Tuchilus (Agrimat Matca, jud. Galati) a testat cinci tauri proveniti dintr-un transfer de embrioni din America. A vrut sa arate ca se poate face si la noi ameliorare rapida. Unii fermieri din Asociatia HolsteinRo au folosit o mica parte din cele 10.000 de paiete. Primele urmase ale acelor tauri au ajuns īn lactatie si unele chiar au depasit media din ferme. Au fost singurii tauri obtinuti īn Romania si apoi testati cu sprijinul Semtest Craiova, unde au fost apoi recoltati. S-au trimis probe de sange īn Olanda, pentru verificarea ADN, spre a vedea daca au cumva bolile IBR si BVD. Certificatele au confirmat sanatatea si originea lor. Totul pe cheltuiala crescatorului de la Matca. Cei 5 tauri provin din transfer embrionar de la World Wide Sires din SUA, transfer realizat cu sprijinul societatii Schontal Schul Impex. Originea lor este deci certificata.


Lelior Iacob (foto), director general al Agentiei Nationale pentru Zootehnie (ANZ), anunta ca declanseaza auditul la asociatiile profesionale care detin carti de rasa. In acest sens, la sediul ANZ de la Balotesti a avut loc, recent, o sedinta cu directorii asociatiilor de crescatori. "Noi am facut verificarile pentru asociatiile care fac controlul de productie. Apoi vom face audit la cartile de rasa. Am avut o īntalnire cu asociatiile care au primit acreditari pentru cartile de rasa pentru vacile de lapte si cu crescatorii de la rasele pentru carne, dar si cu presedintii oierilor. Am vrut sa vedem stadiul īn care se afla programul de ameliorare", a precizat noul director general.

Europa agricola pare ca sta pe un butoi cu pulbere. Iar scanteia ar putea porni din Franta. Furia fermierilor fata de preturile mici nu da semne sa se domoleasca nici dupa ce guvernul s-a angajat sa-i ajute cu 600 de milioane de euro si nici dupa ce procesatorii le-au promis preturi mai mari, de 34 centi pe litrul de lapte. Fermierii au continuat sa blocheze autostrazile tinandu-i pe turisti pe marginea drumului, au aruncat paie pe autoturismele din trafic si pneuri īn fata supermarketurilor si a restaurantelor McDonald's. Au depasit adesea limita legii, inclusiv cand au oprit camioane langa granita cu Germania si cu Spania sa verifice daca aduc alimente de import īn Franta. A ajuns sa fie oprit si un camion din Romania care transporta anvelope.


40 de parlamentari francezi vor sa opreasca "masacrul albinelor". Ca sa obtina voturile alegatorilor, ei propun interzicerea, din 2016, a tuturor neonicotinoidelor. Au facut apel la alti colegi parlamentari sa ia o decizie transanta: albinele sau neonicotinoidele? Parlamentarii spun ca, de fapt, ei sunt cei care urmeaza vointa alegatorilor. In Franta, o petitie īmpotriva neonicotinoidelor a strans 75.000 de semnaturi īn doar cateva saptamani. Nu i-a īntrebat nimeni pe cei care au semnat daca stiu ce sunt neonicotinoidele si la ce folosesc ele! Uniunea companiilor din domeniul protectiei plantelor din Franta a atras atentia ca o astfel de interdictie ar fragiliza agricultura franceza, mai ales daca, īn celelalte tari europene, fermierii vor avea voie sa foloseasca aceste substante.

Pretul graului a scazut īn ultimele saptamani, nivelul maxim a fost la īnceputul recoltarii. Ofertele pe care le primesc acum fermierii sunt īn jur de 70 de bani/kg. Este un pret care le acopera investitia, dar cei mai multi asteapta un minim de 80 de bani/kg pentru a lua īn calcul vanzarea. In zonele calamitate de seceta, pretul corect pare a fi chiar 1 leu/kg. Majoritatea fermierilor cu care am discutat spun ca vor vinde spre finalul anului sau chiar īn 2016. Se spune ca traderii profita de faptul ca unii fermieri nu au spatii de depozitare si īncearca sa reduca preturile la grau cu 10 euro pe tona. Insa multi dintre agricultorii mari au silozuri, au magazii. Ei pot depozita pana cand piata se calmeaza si pretul se apropie de cel apreciat drept corect. Cineva spunea odata ca "silozul este ca arma nucleara. Il arata traderului, dar prefera sa nu-l foloseasca". Unii traderi īnteleg acest aspect si īsi corecteaza ofertele, altii nu.


Peste 200 de fermieri din Timis si Arad au participat marti, 30 iunie, la o dezbatere īn camp sub forma de ateliere tematice la porumb, grau si floarea-soarelui, pe platforma experimentala a companiei Syngenta, aflata la 7 km de Arad. Cele sapte editii organizate pana acum au fost īn Timis, iar fermierii din Arad au fost nevoiti sa se deplaseze īn judetul vecin. In 2015, specialistii Syngenta au decis ca cea de-a opta editie sa aiba loc īn judetul Arad, pentru ca si fermierii din Timis sa vina īn Arad. Andrei Marutescu, directorul de comunicare, a explicat ca din dorinta de a fi alaturi de fermieri, Syngenta organizeaza aceste platforme īn diferite regiuni ale tarii, pentru a fi prezentate ultimele inovatii si produse ale companiei. "Am ajuns si īn Arad. Ne place sa avem o comunicare sincera cu agricultorii, direct īn camp, īn fata loturilor demonstrative, pe diferite culturi. In plus, pentru prima data, organizam si un atelier de bune practici si tehnici, pentru a le arata agricultorilor metode eficiente pentru a-si mari productivitatea agricola īn ferma. Scopul nostru este sa īi ajutam pe fermieri sa produca mai mult, utilizand mai putine resurse. Noi le oferim solutii integrate, un program tehnologic de la A la Z pentru a obtine randamentul maxim", a declarat Marutescu.

Dupa aproape 50 de ani petrecuti la institutul de la Vidra, se poate spune despre dr. Victor Lacatus ca este un personaj ancorat īn realitatile legumiculturii romanesti. Pasiunea pentru cercetare īl face sa spuna lucrurilor pe nume. La ora actuala, cercetarea din legumicultura se mai realizeaza la institutul national de la Vidra, īn trei statiuni, la Buzau, Bacau si Iernut, la centrul de la Dabuleni si īn Bucuresti, la Institutul Horting. Fiecare din unitatile acestea se confrunta cu probleme īn ce priveste resursa umana. Varsta medie a cercetatorilor este ridicata. Tinerii absolventi ai facultatilor de profil nu doresc sa se angajeze īn cercetare din cauza salarizarii. "Si nici macar altceva nu li se poate promite, ca de exemplu o specializare īn strainatate. Si atunci, cum sa atragi tinerii?", se īntreaba Victor Lacatus. "Trebuie sa terminam cu uniformizarea salariala. Daca avem un cercetator de valoare trebuie sa īl platim corespunzator".


Peste 200 de producatori de cartofi din marile bazine s-au īntalnit, saptamana trecuta, la Brasov, īn cadrul unei Conventii Nationale a Cartofului, eveniment īntins pe durata a doua zile. Participantii au cerut, īn contextul lansarii noului Cod fiscal, reducerea explicita a TVA la cartofi la 9%. Ar fi un prim pas spre reducerea evaziunii fiscale. Reprezentantii Federatiei Nationale "Cartoful" au transmis Ministerului Finantelor si MADR un memoriu īn care cer includerea clara a cartofului īn lista produselor cu TVA redus la 9%. Gheorghe Botoman, presedintele federatiei, a declarat ca spera ca, de data aceasta, producatorii de cartofi sa aiba succes: "Reducerea TVA este cruciala pentru producatori. Credem ca 80% din cartofii comercializati īn Romania nu au documente fiscale. Pentru cultivatorii romani, TVA-ul de 24% este foarte mare. Sunt fermieri care vor sa renunte la aceasta cultura sau sa-si reduca substantial suprafetele. Am primit asigurari de la secretarul de stat Daniel Botanoiu ca si cartoful este inclus la categoria legume din noul Cod fiscal. Noi insistam sa fie mentionat clar", a spus Botoman.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Fermierul si tehnicianul auto Wolfgang Löser a realizat prima ferma auto-suficienta la St Reitdorf, īn Austria. Nevoile energetice ale fermei provin īn totalitate din surse regenerabile. Caldura este furnizata 100% din energia termica solara si biomasa. Energia electrica provine din celule fotovoltaice, din energie eoliana si de la o instalatie cu motor care functioneaza cu ulei vegetal. Incepand de 2003 si benzina folosita pentru functionarea masinilor agricole a fost fabricata din floarea soarelui. Familia Löser foloseste 10 si 15 % din terenul sau arabil pentru cultivarea de floarea-soarelui, obtinand astfel cantitatea necesara pentru functionarea tractoarelor si masinilor agricole. La tractoare foloseste motoare care sunt adaptate acestori tipuri de ulei. Wolfgang Löser lucreaza si produce fara importuri de energie, datorita utilizarii energiilor regenerabile, protejand astfel atat mediul si cat si clima. Fermierul austriac este membru a asociatiei "Austria Farmers 'League" unde īmpartaseste cunostintele sale de specialitate, si tine si conferinte la expozitii si targuri ecologice. Astfel īncurajeaza si pe alti fermieri sa īntreprinda propriile proiecte folosind energii regenerabile. Pentru a īncuraja si a ajuta fermierii care doresc sa foloseasca uleiuri vegetale pentru tractoare, Stefan Spandl, de la firma austriaca Waldland Öl- und BioEnergie GmbH, a avut ca scop modernizarea si adaptarea motoarelor diesel pentru ulei vegetal, folosind un software de optimizare. Fiind inspirat de activitatea inovatoare a nemtilor, scopul lui a fost producerea unui ulei vegetal potrivit pentru motorul TCD2012 L04/L06 4V si utilizarea uleiului īntr-un singur sistem de rezervor.


Echipa John Deere a proiectat, īn fata a 85 de jurnalisti europeni, la Pamhagen, īn Austria, imaginea unui viitor agricol apropiat, īn care fermierul va tine legatura cu masinile, cu angajatii, cu dealerul si cu terenurile sale cu ajutorul internetului. Va fi o agricultura bazata pe gestiunea datelor agricole, īn care fermierul va lucra mai mult din fata laptop-ului sau a telefonului mobil avand toate informatiile īntr-un "buzunar digital". John Deere are deja o platforma pe internet, pe pagina MyJohnDeere.com, pe care fiecare fermier īsi poate face un cont īn care sa īncarce, īntr-un singur loc, toate datele agricole care tin de exploatatie: informatiile venite de la combine, tractoare, dar si cele din alte surse: analize, rapoarte...

A fost promulgata Legea nr. 150/2015, care modifica si completeaza Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996. Aceasta lege ar urma sa faciliteze Programul National de Cadastru si Carte Funciara. - Pana la data de 31 decembrie 2016, la nivelul fiecarei circumscriptii judecatoresti va functiona cel putin un birou de cadastru si publicitate imobiliara sau, dupa caz, un birou de relatii cu publicul, ca unitati fara personalitate juridica, īn subordinea oficiilor teritoriale. - Plata onorariilor si tarifelor īn vederea eliberarii, de catre notarii publici, a certificatului pentru īnscrierea īn cartea funciara si a certificatelor de mostenitor, certificate īntocmite cu privire la imobile ce au facut obiectul īnregistrarii sistematice, se face de catre Agentia Nationala, din veniturile proprii, chiar si ulterior finalizarii īnregistrarii sistematice. ...


MADR a publicat un proiect de ordonanta de modificare a OUG nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori. "Chiar daca īn perioada de programare 2007-2013 grupurile de producatori au primit sprijin financiar pentru īnfiintare si functionare prin PNDR 2007-2013, numarul lor este unul foarte scazut: doar 122 īn anul 2013. Principalele cauze au fost interesul si nivelul scazut de constientizare al producatorilor, problemele economice si financiare (lipsa de resurse/credite), precum si aspecte privind pregatirea membrilor grupurilor de producatori, consilierea si consultanta etc. Dar au existat si unele prevederi legislative cu impact negativ asupra capacitatii de mentinere a statutului de grup de producatori. Īn prezent, capacitatea Romaniei de a raspunde acestei nevoi este slaba, fapt ce constituie un impediment pentru cresterea competitivitatii si dezvoltarea sectorului", se arata īn expunerea de motive ce īnsoteste proiectul de act normativ.


Fost si viitor ministru
In acest an, īn Romania am īntalnit doua situatii total diferite legate de ceea ce īnseamna īmbunatatiri funciare. In ianuarie-martie, principala problema a fost cea a excesului de apa pe teren, pentru care erau necesare inclusiv modificari legislative astfel īncat fermierii sa poata avea sprijinul autoritatilor locale īn a transfera apa din teren īnapoi īn canale. Acum, īn vara, ne-am īntalnit cu vechea problema a secetei, care a afectat mai ales zone din Moldova si Oltenia, cu implicatii serioase īn productivitate. Asta arata din nou ca, īntr-un fel sau altul, suntem īn urma ca Administratie cu ceea ce īnseamna pregatirea unei infrastructuri moderne care sa poata asigura si preluarea excesului de apa si satisfacerea necesarului de apa la plante atunci cand este necesar. Din pacate, infrastructura este o problema complicata, pe care nu o poti rezolva de la un an la altul. Vorbim frecvent de strategiile prin care sa asiguram rezolvarea problemei legate de apa, vorbim si de un suport al politicilor europene- planul Juncker, prin care mari investitii īsi pot aduce contributia. Toate acestea sunt elemente de durata, care trebuie sa aiba īn spate master-planuri complicate si care de foarte multe ori genereaza frustrarea unei discutii interminabile. In foarte multe locuri din tara sunt fermieri care au reusit sa faca foraje si sa irige cu apa din subteran. Cred ca ar trebui īnvatat de la acestia si aplicat acest model la nivel national, cu suportul financiar al statului. Tot īn acest fel si-au rezolvat problemele si Spania sau Portugalia, doua tari unde agricultura se face īntr-un climat mult mai complicat decat īn Romania. Asta īnseamna ca nu trebuie sa reinventam noi roata.