Profitul agricol nr.23
15 iunie 2016
Noutati
1.248 euro pe vaca de carne; 844 pentru vaca de lapte
Ministrul Agriculturii spune ca în acest an se vor plati fermierilor 1.248 euro pe vaca de carne. Pentru ca cerintele impuse anul trecut, în loc sa duca la înscrierea a 20.000 de vaci, au dus la înscrierea a doar 8.400. "Pentru vaca de lapte se vor da 844 euro. Daca nu se dau aceste sume, banii vor trebui restituiti la Bruxelles. Pentru un ha de tomate voi da 10.800 de euro. Dar si în aceste conditii, vom pierde 24 de mil. euro pentru ca nu reusim sa acoperim sumele." In opinia lui Irimescu, în primii doi ani din noua PAC se putea sa se aplice cat mai putine scheme de plata si platile ar fi fost demult finalizate.

PSD a votat în Camera Deputatilor motiunea simpla pe Agricultura, depusa de Daniel Constantin si grupul ALDE. De abia acum ministrul Achim Irimescu s-a hotarat sa faca publice precizari importante privind starea de fapt din institutiile agricole centrale. Intarzierile la plata subventiilor se datoreaza 100% fostei conduceri. Achim Irimescu spune ca a fost adoptata extrem de tarziu legislatia necesara.

Galagiosi, dar cuminti! Asa au protestat fermierii din LAPAR si din organizatiile de crescatori la mitingul de la Parlament. Anuntat initial, cu surle si trambite, ca un eveniment cu 10.000 de participanti, protestul a adunat doar vreo 1.500 de oameni, unii doar salariati în ferme. Au lipsit mai ales fermierii adevarati. O adunare fara miza.

Pe 30 mai, a avut loc la Ministerul Agriculturii o dezbatere privind modificarile ce ar trebui aduse OUG 64/2013 privind înfiintarea fondurilor mutuale de gestionare a unor riscuri în agricultura. La dezbatere au participat reprezentanti ai unor importante organizatii profesionale (LAPAR, ai Federatiei ProAgro, APPR, Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc, Asociatiei Crescatorilor de Pasari etc.) si reprezentanti ai MADR.

Modificarile la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare romanesti în hipermarketuri au fost aprobate cu 293 de voturi de Camera Deputatilor. Potrivit noilor reglementari, magazinele mari vor fi obligate sa se aprovizioneze cu produse pe lantul scurt. Toate grupurile parlamentare mari - PSD, PNL si UDMR - au anuntat dinainte ca vor vota noua lege.

Claudia si Marius Sari au facut o ferma de vaci la Cartisoara, satul lor natal din judetul Sibiu. Au ajuns la 75 de vaci, din care mulg 60. Interesant este faptul ca cei doi fermieri romani au un salariat, Alfredo Veltri, un inginer zootehnist din Italia. Italianul este originar din Calabria, o regiune bantuita de seceta din sudul Italiei. La el în tara se manifesta tot felul de tendinte în zootehnie. El a lucrat 23 de ani într-o ferma de vaci cu lapte. "Un prieten a venit în locul meu la acea ferma. Dupa un an, au înlocuit vacile cu bivolite", spune Alfredo. Pentru mozzarella. Amintirile îl fac mai nostalgic. "E mai greu acolo. Noi ne luptam cu seceta. Irigam, dar costurile de productie sunt enorme din acest motiv. La silozul de porumb, costurile noastre sunt de 4-5 ori mai mari, decat în Romania. Aici a plouat anul acesta atat de mult, încat unii fermieri nu au putut sa semene."


Radu Roatis (foto), presedintele ANSVSA, vorbeste într-un interviu acordat Agerpres despre controalele calitative la produsele agroalimentare care vin din alte tari, despre modificarea legislatiei în ceea ce priveste controlul circulatiei medicamentelor utilizate pentru tratarea animalelor, deoarece acest fenomen "este scapat de sub control" si despre apropiata reorganizare a institutiei. Este necesara o crestere a numarului si a calitatii controalelor atunci cand produsele agroalimentare intra în tara. Si mai importanta este decizia care se ia în urma lor. Nu este important doar sa stii, ci sa si actionezi în baza informatiilor aflate în urma controalelor. "Pot sa va spun, de exemplu, ca pe o perioada de nici macar 10 zile am crescut frecventa controalelor cu 5%. Avem primele semnale. Pentru multe dintre ele, la care rezultatele nu erau cele pe care ni le-am fi dorit, am informat opinia publica. La intrarea în tara, marfurile care vin din alte state decat cele UE intra prin Portile de Inspectie la Frontiera, unde avem personal specializat atat pe produse de origine animala, cat si non-animala, dar si pe animale vii. (...) Romania are un sistem performant de laboratoare." Tot mai multe sesizari ale producatorilor romani, inclusiv din partea fermierilor, se refera la controlul schimburilor intracomunitare. Cei care aduc marfa la noi sunt banuiti de incorectitudine. Radu Roatis recunoaste ca unele suspiciuni sunt întemeiate si ca va mari frecventa verificarilor pentru ca legislatia permite.

Comisarul european pentru Sanatate si Siguranta Alimentara, Vytenis Andriukaitis, a anuntat ca, pe 23 iunie, reprezentantii statelor membre se întalnesc din nou sa voteze daca sunt de acord cu prelungirea autorizatiei pentru utilizarea glifosatului în spatiul UE. Este ultima încercare de a se ajunge la o decizie comuna, înainte de 30 iunie, data la care expira autorizatia. E greu de zis ce se va întampla la acest ultim vot, deoarece liderii UE, Germania si Franta, dau tonul celor care se împotrivesc reînnoirii autorizatiei. Si nu fac asta printr-un vot direct împotriva, ci doar se abtin de la vot si blocheaza astfel obtinerea unei majoritati calificate.


Franta l-a primit în vizita, la Paris, pe ministrul rus al Agriculturii, Aleksandr Tkachev (foto). Întamplarea a facut valuri în presa, fiind comentata inclusiv ca o sfidare, deorece oficialul este pe lista neagra a acelor rusi care nu au voie nici în UE, nici în Statele Unite. Tkachev, ca si alti guvernanti rusi, a primit interdictie sa mai circule prin Europa din cauza situatiei din Ucraina. Chiar în ianuarie, Germania i-a refuzat accesul. Diplomatia franceza a explicat ca nu s-a încalcat nici o regula. Deoarece oficialii aflati pe lista neagra pot primi permis de libera trecere daca participa la conferinte internationale. Iar Aleksandr Tkachev a venit la Paris pentru întalnirea anuala a Organizatiei Mondiale pentru Sanatatea Animalelor. Dincolo de subtilitatile diplomatice, cert este ca ministrul rus a fost bine primit în capitala Frantei. Tkachev s-a întalnit cu Stephane Le Foll, ministrul francez al Agriculturii, si au discutat despre posibilitatile ridicarii embargoului sanitar asupra carnii de porc, impus de Rusia tarilor UE în ianuarie 2014, pe motiv ca s-au descoperit cazuri de febra porcina africana. Acesta este un embargo separat de cel politic, impus tuturor produselor agricole din Occident.

Ce e rau la televizor nu e neaparat rau si în camp. Saptamana trecuta, mai multe judete din jumatatea de nord a Moldovei au fost sub cod portocaliu de inundatii. Si, desi la televizor s-au vazut toate grozaviile, în camp lucrurile nu au stat chiar asa. In judetele Botosani, Bacau, Neamt, Iasi si Suceava au cazut ploi torentiale. In unele zone, cantitatile de apa au depasit chiar si 90 l/mp. Botosani mai ales este un judet care a iesit din iarna direct în seceta. Cu cateva luni în urma, ISU venea cu cisterne de apa pentru oameni si animale, din cauza secetei. Precipitatiile cazute în Botosani nu au provocat baltiri sau pagube mai mari. Practic, nu au facut nimic altceva decat sa amelioreze efectele secetei, aducand un plus de umiditate în sol. Si parca înca ar mai trebui.


Dacă la începutul anilor 2000 culturile romanești nu erau foarte diversificate, predominand graul, porumbul, cartofii și floarea-soarelui, astăzi situația este mult diferită. Fermierii romani s-au adaptat rapid la cerințelor tot mai variate ale publicului și concurează cu marii producători străini la capitolul fructe și legume ecologice sau producții exotice. Cătina, fructele de pădure, arahidele sau diversele tipuri de tomate, cum sunt tomatele galbene sau roșiile cherry au din ce în ce mai mare căutare, producătorii romani găsind soluții pentru a le oferi clienților, simplu și rapid, produse gustoase și lipsite de substanțe dăunătoare.

Primul concurs national de vinuri dedicat producatorilor mici si mijlocii si-a ales castigatorii. Fiecare a primit ca premiu un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro. Organizatorul, compania BASF, a decis ca juriul sa fie format din profesionisti de la Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania. Acestia au avut de jurizat peste 260 de vinuri înscrise. Au fost alese cele mai bune trei vinuri (alb, rosu, rosé), conform regulamentului Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Competitia a fost foarte stransa, în special la categoria vinurilor albe, unde sortimentul castigator a fost desemnat în urma criteriilor suplimentare. De fapt, concursul a avut ca scop sa puna micii viticultori, cu cel mult 100 de hectare de vie, în lumina reflectoarelor, si promovarea brandurilor care nu au în spate companii de marketing. Si numele a fost frumos ales, "Povesti cu vinuri romanesti".


În urma cu opt ani, cativa profesionisti entuziasti de la pepinierele Holland Alma din Ungaria au decis sa paseasca pe un drum de inovatie cu totul nou. Initiativa lor, în ciuda dificultatilor initiale, a avut succes. Astazi ei reprezinta elita producatorilor de mere din Ungaria. Despre rezultatele lor obtinute pana în prezent l-am întrebat pe ing. Szabolcs Babicz, conducatorul pepinierei din Ungaria, unul dintre liderii Programului Naturalma®. Daca ar trebui sa rezumam în cateva cuvinte esenta programului, as spune: Programul Naturalma® este sistemul de productie a unor soiuri noi de mar, rezistente la boli, cu un gust deosebit si durata de pastrare prelungita. Dar, de fapt acesta reprezinta chiar o filozofie de productie.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, întocmite în concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un îndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel încat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute în amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati în cazul în care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si încarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; împartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa în fiecare an pentru întretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de îmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Centrul de echitatie are un nume neaos, "163 de plopi", si se afla în Prejmer, judetul Brasov. Anul trecut, proprietarul si-a îmbogatit parcul de utilaje pentru întretinerea spatiului exterior si manejului interior cu un tractor John Deere. Sigur, nu i-a trebuit unul mare, ci s-a potrivit perfect un 4049R, pe care l-a achizitionat de la IPSO Agricultura. Un centru de echitatie are mult spatiu deschis, multa verdeata, pentru cai si pentru iubitorii de echitatie. Sunt oameni care calaresc, de placere sau de antrenament, uneori de dimineata pana seara. Si tot acel spatiu verde trebuie întretinut cumva, animalele trebuie hranite, în grajduri trebuie facut curat. Întretinerea unui astfel de spatiu nu este deloc usoara, iar pentru aceasta IPSO Agricultura le-a propus un utilaj capabil sa faca fata tuturor provocarilor cu care se confrunta personalul. In plus, manejul "163 de plopi" se lauda ca este singurul loc din Romania (si din Bulgaria!) în care se desfasoara competitii de echitatie înauntru.


Constructorul suedez Väderstad a încheiat un parteneriat cu Titan Machinery, renuntand la distributia utilajelor sale prin reprezentanta. Väderstad a anuntat ca are în vedere pastrarea unor reprezentanti în Romania, la nivel national, dar distributia va apartine Titan Machinery Romania. Väderstad deja lucreaza cu Titan Machinery în Bulgaria. Titan este prezenta la noi din 2011, unic importator pentru Case IH. In 5 ani au dezvoltat 8 centre cu activitati de vanzare, service, piese de schimb etc. la Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Oradea, Roman, Slobozia si Timisoara. Mattias Hovnert, directorul de vanzari al Väderstad, spune ca "am avut o buna colaborare cu Titan Machinery, astfel ca este normal ca parteneriatul nostru sa continue în aceleasi conditii în Romania. Produsele noastre sunt potrivite pentru gama lor de echipamente si masini agricole si putem oferi clientilor nostri o paleta cuprinzatoare de servicii la nivel national. Ne dorim sa fim aproape de clientii nostri, deci un lant de aprovizionare eficient este foarte important pentru noi." Potrivit Väderstad, exista o cerere în crestere pentru mai multe tipuri de utilaje si echipamente, printre care se numara semanatorile Rapid si Tempo si cultivatoarele Carrier si TopDown. Reprezentantul suedez spune ca se asteapta ca aceasta cerere sa se mentina în urma colaborarii cu Titan Machinery Romania.

Un proiect de Ordin al ministrului Agriculturii care vizeaza noile cerinte referitoare la etichetarea, sigilarea si ambalarea materialului de plantare destinat productiei de fructe a fost publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii si ar urma sa se aplice de la 1 ianuarie 2017. Materialul de înmultire si materialul de plantare fructifer care se califica drept material CAC (Conformitas Agraria Communitatis) se comercializeaza numai daca îndeplineste cerintele privind documentul furnizorului - se precizeaza în noile reglementari. Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor (INCS) trebuie sa se asigure ca, pentru materialul Prebaza, Baza sau Certificat, autoritatile oficiale competente (ITCSMS si LCCSMS) elaboreaza o eticheta în conformitate cu prevederile alin. (2)-(5) pe care o aplica pe plantele sau partile de plante ce urmeaza sa fie comercializate ca material de înmultire sau ca material de plantare. Materialul de înmultire sau materialul de plantare fructifer care face parte din acelasi lot pot fi comercializate cu o singura eticheta atunci cand materialul respectiv face parte din acelasi pachet, din aceeasi legatura sau din acelasi recipient.


Mai multi deputati din Comisia pentru Agricultura au depus la Parlament un proiect de lege privind acordarea de bonuri valorice la motorina. Sistemul ar trebui sa înlocuiasca actualul sprijin de stat privind subventionarea accizei la carburanti. Ajutorul de stat se acorda trimestrial, pentru lucrarile mecanizate în agricultura, sub forma de rambursare. Fermierii romani asteapta în fiecare an sa le intre în conturi cat mai repede subventia pe motorina, dar asteptarile lor sunt desarte. Pentru a veni în sprijinul fermierilor, întrucat acestia primesc foarte greu sprijinul financiar privind subventia la motorina, prin acest act normativ propunem simplificarea procedurilor de decontare a accizei, prin înlocuirea subventiei cu bonuri valorice, bonuri pe care fermierii ar urma sa le primeasca la început de an calendaristic, în contul cantitatii pentru care se acorda sprijinul." Potrivit proiectului, în momentul în care iau motorina de la furnizor, fermierii ar trebui sa predea furnizorilor bonuri valorice pentru acciza redusa la motorina, pe care acestia le depun la ANAF în contul accizei.