Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Noutati
Avem carne de porc sa exportam în Japonia?
ANSVSA anunta ca a primit acordul ca societatile comerciale romanesti sa exporte carne de porc în Japonia. De fapt, oficialitatile nipone confirma faptul ca procedurile din abatoarele romanesti îndeplinesc criteriile cerute de japonezi. Pe ei nu-i intereseaza daca Romania are suficienta carne de porc sau importa 70% din cat consuma.

Nicolae Horumba, director Proceduri plati pe suprafata la APIA, a facut cateva recomandari fermierilor care merg sa depuna cererea unica de plata pentru subventii. Terenurile cu statut incert. In primul rand, fermierul trebuie sa-si clarifice situatia terenurilor pe care le cultiva înainte de a veni la APIA. "Recomandarea mea personala este ca, daca exista terenuri cu statut incert, pe care le utilizeaza, fermierii sunt obligati sa le declare, dar sa nu solicite plata pentru ele. Daca se constata neconformitati pentru acele suprafete cu statut juridic incert, vor fi penalizati. E mai simplu pentru fermier sa declare ca nu solicita plata pentru o parcela", spune Horumba.

Saptamana aceasta se deschide, la Jucu, expozitia Agraria. Din 2015, targul de suflet al Transilvaniei s-a mutat din oras, din Cluj Napoca. Locul ales: platforma industriala Tetarom, cea pritocita de autoritatile judetene pentru Nokia. Acolo, organizatorul, DLG Intermarketing, are avantajul unei suprafete generoase, cu sute de locuri de parcare, dar mai ales spatiu suficient pentru dealerii de masini agricole. Vechiul spatiu, din oras, era de mult timp o haina prea mica pentru omul agricol transilvan. Acum, decorsetata de limitarile urbane, Corina Mares nu scapa ocazia sa faca modificari interesante si sa aduca Agraria mai aproape de conceptul de expozitie în camp.

In China a luat fiinta o Banca Mondiala - Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB). Aprobarea ultimelor cereri pentru stabilirea membrilor fondatori s-a încheiat miercuri. Ministerul chinez de Finante a precizat ca ultimele sapte candidaturi aprobate au fost cele ale Suediei, Poloniei, Portugaliei, Islandei, Israelului, Africii de Sud si Azerbaidjanului. In pofida tensiunilor dintre Beijing si Oslo, nici Norvegia nu a fost refuzata. Printre cele 57 de state fondatoare se regasesc patru din cele cinci state membre ale Consiliului de securitate al ONU si 14 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Absente notabile sunt SUA si Japonia, care nici nu au depus o cerere pentru a deveni membre fondatoare, si Taiwanul, a carei cerere ...

Incepand cu data de 9 mai, nu se vor mai putea face tranzactii cash mai mari de 50 mii lei pe zi (între persoane fizice) si de 10 mii lei pe zi (între persoane fizice si juridice). Noua lege îsi propune întarirea disciplinei financiare în operatiunile de încasari si plati în numerar. Legiuitorii spun ca asta va aduce un control mai bun al finantelor publice. Noi constatam ca va aduce, mai întai, un castig în plus pentru mediul bancar. Oficialitatile mai argumenteaza ca masura reprezinta "o lovitura puternica" pentru cei care lucreaza acum cu sume importante de cash. Ni se mai spune ca este o masura menita sa reduca evaziunea.

Fermierii din Asociatia Holstein Ro nu mai par atrasi de proiectul testarii taurasilor de prasila. Mult mai profitabila ar fi testarea genomica a vitelelor, spune directorul executiv Ionut Lupu (foto). El a lansat proiectul de cooperare cu ANAFI, asociatia crescatorilor de vaci Holstein din Italia. Prin testarea genomica, fermierii vor putea sa-si multiplice mai rapid cele mai performante animale. Holstein Ro detine 300 de vaci candidate la titlul de mama de tauri. Proiectul va trebui aprobat de Adunarea generala a membrilor, în martie. "Problema, în Europa, nu este sa obtii taurasi. Este important ca familia taurasului respectiv sa probeze ca da nastere la animale care sa aiba 2.500 index pedigree. In acel moment, trebuie sa ai spatiu pentru cazarea taurasului, un semtest sa recolteze materialul seminal. Pentru fermieri, este mult mai important sa devina producatori de embrioni decat producatori de taurasi. Este mult mai important pentru tine sa stii ca, din ferma ta, se pot obtine animale cu index genomic foarte ridicat.


Concurenta mare pe piata ameliorarii raselor de vaci, de cand statul roman sustine generos cheltuielile pentru controlul oficial al performantelor. Mai nou, Mircea Ciurea, fostul presedinte al Federatiei Crescatorilor de Bovine, vrea sa testeze taurasi de prasila de la fermele înscrise în Cooperativa Somes-Aries, dar si din alte judete. Mircea Ciurea a înregistrat Cooperativa Somes-Aries la ANARZ pentru realizarea controlului oficial al performantelor. Asociatia s-a extins si cuprinde acum peste 10.000 de vaci introduse în COP. Am scris altadata despre hibele controlului oficial al performantelor pe bani multi de la stat si de la fermieri. Vom reveni cu alt prilej. Dar trebuie remarcat ca Mircea Ciurea intentioneaza sa faca pasul urmator, decisiv si normal pentru o asociatie profesionala: testarea taurasilor, adica exact ce nu reuseste sau nu vrea nimeni sa faca la noi. "Nu vrem sa ne limitam doar la controlul oficial. Am început deja sa desemnam vacile candidate la titlul de mama de taur. Eu am acreditat la ANARZ Cooperativa Somes-Aries pentru control. Avem peste 10.000 de vaci în controlul oficial al performantelor.

La începutul saptamanii trecute, am mers, la invitatia DG Agri, alaturi de alti 13 jurnalisti din Europa, într-o vizita de studiu de doua zile la Bruxelles. Am avut ocazia sa stam de vorba cu reprezentanti ai DG Agri, sa vizitam sediile Comisiei, Consiliului si Parlamentului European, dar si cativa fermieri locali. Prima zi a debutat cu o prezentare a lui John Mc Clintock, de la departamentul de comunicare al DG Agri, care ne-a facut un scurt istoric al Politicii Agricole Comune. "PAC s-a nascut dintr-o nevoie de a face fata unor eventuale catastrofe. Astazi suntem la acest nivel tocmai pe fondul unor evenimente nefericite care au avut loc în trecut. Mai exact, doua evenimente dezastruoase si-au pus amprenta asupra istoriei de dinainte de a avea o Politica Agricola Comuna. Unul a fost în anii 1920-1930, cand fermierii din Franta si Germania s-au confruntat cu probleme financiare din cauza scaderii preturilor. Multi nu si-au putut acoperi nici macar costurile de productie. Asa ca au devenit frustrati. Dar, din cauza partidelor extremiste aflate la putere în acea vreme, nimic nu avea sa se faca în sensul acesta. Un al doilea motiv care a stat la baza formarii PAC a fost faptul ca, în 1944, în timpul razboiului, populatia olandeza nu si-a mai putut permite sa cumpere nici macar paine, din cauza pretului extrem de mare la alimente.


Acum un an, în interiorul Universitatii Michigan, înconjurat de utilaje John Deere, presedintele Obama semna documentul Farm Bill, echivalentul american al Politicii Agricole Comune europene. Politica pentru fermele americane, gandita pentru cinci ani, fusese aprobata în prealabil de Congres. Acum, la un an distanta, americanii fac bilanturi. Vor sa vada daca noua politica pentru agricultura îi costa pe contribuabili mai mult sau mai putin decat în trecut. Conform cifrelor Departamentului de Stat pentru Agricultura din SUA (USDA), într-un an s-a dat startul la 115 programe care se deruleaza în 50 de state, în valoare de 800 de milioane de dolari.

Au participat 200 de distribuitori si fermieri. A fost un moment potrivit pentru a marca împlinirea a 150 de ani de existenta a companiei. Tot prin cifre se poate vorbi si despre viitorul companiei. Astazi, BASF este implicata în peste 3.000 de proiecte de cercetare, în diferite segmente ale industriei chimice, dupa cum a anuntat Christoph Roehrig, vicepresedinte pentru Europa al companiei. La fel ca la celelalte întalniri desfasurate la începutul acestui an, informatiile au fost prezentate publicului în decorul si dupa regulile unei emisiuni TV. Moderator a fost, de aceasta data, realizatorul TV Catalin Stefanescu. El i-a avut în fata pe reprezentantii BASF. Nu au mai fost în prim-plan subiectele tehnice. S-a vorbit mult despre istoria si filosofia companiei, precum si despre activitatile de cercetare. Jörg Polzin (foto), director pentru activitatea de protectie a plantelor din BASF Romania, a deschis evenimentul. A început prin a le multumi partenerilor pentru colaborare. "Eforturile dumneavoastra, în calitate de fermieri si distribuitori, sunt cele care au contribuit la cresterea productivitatii în agricultura si la dezvoltarea impresionanta a pietei agricole din ultimii ani", a spus Polzin. "Astazi BASF este lider de piata la culturi de camp si are o echipa puternica, al carei rol este acela de a sustine clientii la toate nivelurile", a declarat directorul.


Profesorul Mihai Rusu (FOTO) preda agrochimia si notiunile de fertilizare la catedra USAMV Cluj. Recent a luat pulsul fermelor din tara într-un tur al zonelor agricole, prin proiectul "Caravana Azomures" împreuna cu echipa combinatului. Ne-a împartasit cateva impresii la cald despre cum vad fermierii fertilizarea. Nivelul de fertilizare a fost realizat partial, în functie de capacitatea economica a fermierilor. Am remarcat ca majoritatea se orienteaza spre fertilizanti mai eficienti, adica mai echilibrati, mai concentrati în substanta activa. Sunt sigur ca odata cu desprimavararea o sa completeze fertilizarea.

Peste 200 de producatori de cartofi din marile bazine s-au întalnit, saptamana trecuta, la Brasov, în cadrul unei Conventii Nationale a Cartofului, eveniment întins pe durata a doua zile. Participantii au cerut, în contextul lansarii noului Cod fiscal, reducerea explicita a TVA la cartofi la 9%. Ar fi un prim pas spre reducerea evaziunii fiscale. Reprezentantii Federatiei Nationale "Cartoful" au transmis Ministerului Finantelor si MADR un memoriu în care cer includerea clara a cartofului în lista produselor cu TVA redus la 9%. Gheorghe Botoman, presedintele federatiei, a declarat ca spera ca, de data aceasta, producatorii de cartofi sa aiba succes: "Reducerea TVA este cruciala pentru producatori. Credem ca 80% din cartofii comercializati în Romania nu au documente fiscale. Pentru cultivatorii romani, TVA-ul de 24% este foarte mare. Sunt fermieri care vor sa renunte la aceasta cultura sau sa-si reduca substantial suprafetele. Am primit asigurari de la secretarul de stat Daniel Botanoiu ca si cartoful este inclus la categoria legume din noul Cod fiscal. Noi insistam sa fie mentionat clar", a spus Botoman.


Saptamana trecuta, peste 160 de pomicultori s-au întalnit la Poiana Brasov, la invitatia RNDR, Prodcom Legume-Fructe si Centrul de comunicare al fermierilor. S-a discutat despre noile prevederi ale PNDR, despre Ghidul tehnic pomicol elaborat de ICDP Maracineni si alte teme privind tehnologia de cultura. Cel mai asteptat a fost secretarul de stat în MADR, George Turtoi, dar invitatia n-a fost onorata. In locul sau, a raspuns întrebarilor directorul general Romulus Duica. AFIR a fost reprezentata de directorul adjunct Nicolae Popa, iar Autoritatea de Management de Liviu Popescu. Din partea Prodcom au venit Constantin Stanciu, presedinte, si Aurel Tanase, director executiv. Prima zi a fost rezervata prezentarilor tehnice ale invitatilor din Polonia si Olanda, precum si recomandarilor fitosanitare pentru semintoase de la Bayer.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, întocmite în concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un îndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel încat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute în amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati în cazul în care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si încarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; împartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa în fiecare an pentru întretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de îmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Editia de anul acesta a SIMA i-a deceptionat pe unii comentatori din lumea masinilor agricole. Sigur, nu la nivelul ca expozitia nu a fost în regula, ci ca nu a fost asa cum s-ar fi asteptat. Explozia de inovatii pe care multi doreau sa le afle în premiera la SIMA nu s-a petrecut. Fata de editiile precedente, parca expozantii au anuntat mai putine lucruri noi si interesante. Acum, trebuie privit si contextul vest-european. Constructorii de tehnica agricola resimt scaderea vanzarilor, blocajele din Ucraina si Rusia, iar miscarile în jos de pe piata cerealelor nu sunt deloc de bun augur. Faptul ca s-a ieftinit materia prima, metalul, pana la derizoriu, nu ajuta prea mult constructorii. In plus, SIMA începe sa fie concurata tot mai îndeaproape de alte doua mari expozitii de masini agricole. Una este tot o expozitie franceza, Innov Agri, organizata în plin camp, ca AgriPlanta RomAgroTec la noi. Este o manifestare uluitoare, care acopera 160 de hectare, din care 50 sunt pentru recoltat si alte demonstratii tehnice.


Acum cateva numere, Profitul agricol scria ca în Germania motorina pentru agricultura este colorata. De fapt, mitul acesta al motorinei colorate pentru agricultura este vechi de zece ani. Credinta nestramutata ca în alte parti ale Europei fermierii primesc o motorina anume, colorata special pentru ei, odata cu o subventie pe carburant consistenta, nu a fost contrazisa pana acum. Zilele trecute, un cititor din Germania, Edmund Marton, si dealer de utilaje agricole second hand, ne-a scris ca informatia nu este chiar adevarata. In Germania, povesteste Marton, fermierii alimenteaza cu motorina normala, de la furnizori en-gros, atunci cand cumpara pentru tancurile de distributie pe care cei mai multi le au în ferma, sau de la benzinarii, ca tot automobilistul. Pretul platit este cel comun.

O reducere a TVA la 9% pentru lapte si produsele lactate va fi luata în considerare dupa ce fermierii si producatorii vor ajunge la un consens, a declarat ministrul Finantelor, Darius Valcov. "Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus în prima varianta a Codului fiscal a fost acela ca fermierii nu au dorit acest lucru. Fermierii au sustinut una si procesatorii alta! Se pare ca acum au ajuns la un consens - sau încearca sa ajunga. In urmatoarea prezentare a Codului, dar si în dezbaterea din Parlament, dumnealor sa ajunga la un consens pentru ca, practic, din alimentele de baza laptele a fost scos pe acest singur considerent", a explicat Valcov. "Impactul bugetar al reducerii TVA la lapte nu este foarte mare, dar nu vrem sa cream în piata dezechilibre si contre între diferiti actori. In momentul în care vom avea un consens, asa cum am avut la carne si celelalte produse, vom lua în considerare aceasta propunere. Pana atunci, nu ar fi corect sa facem acest lucru", a subliniat seful de la Finante.


Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordonanta pentru aprobarea schemelor de plati directe care se acorda în perioada 2015-2020. Schemele de plata sunt mult mai diverse si includ pe langa schema de plata unica pe suprafata si ajutoarele nationale de tranzitie (ANT), o plata redistributiva, o plata pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru mediu, o plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat si o schema simplificata pentru micii fermieri. Sprijinul financiar va fi acordat doar fermierilor activi. Fermierul care în anul anterior de plata a beneficiat de plati directe care nu au depasit 5.000 euro si care desfasoara cel putin o activitate agricola minima în cadrul exploatatiei sale este fermier activ. Fermierul care în anul anterior de plata a beneficiat de plati directe care depasesc 5.000 euro trebuie sa fie înregistrat la Registrul Comertului sau sa detina actul normativ de înfiintare, din care sa reiasa activitatea agricola. Pentru a beneficia de acordarea de plati directe, fermierii trebuie sa fie înscrisi în Registrul unic de identificare administrat de APIA, sa depuna cerere unica de plata în termen si sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbustilor fructiferi, suprafata parcelei agricole trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha.


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.