Profitul agricol nr.28
15 iulie 2015
Noutati
Mihai Banu, fost deputat, a fost retinut de DNA
Procurorii DNA l-au retinut īn ziua de 9 iulie pe Mihai Banu (55 de ani), fost deputat si fost director al Directiei Agricole Bacau. A fost retinut si fiul lui, avocatul Lucian Banu. Cei doi sunt suspectati de trafic de influenta. In perioada 2010-2012, Banu Mihai ar fi pretins si primit de la un om de afaceri 270.000 de euro.

Caravana PNDR, de informare a fermierilor, s-a aflat timp de doua zile īn localitatile Sagu, Covasant, Seleus si Scodor din judetul Arad. Caravana a fost primita cu interes atat de catre primari, cat si de catre fermieri, a declarat secretarul de stat George Turtoi. Potrivit acestuia, participantii la īntalniri s-au aratat interesati de finantarile care sunt disponibile īn viitor si de pozitia ministrului īn unele probleme ale lor.

Ministrul Daniel Constantin a anuntat ca, īn aceasta saptamana, vor fi lansate alte doua masuri de finantare din PNDR: - Masura 6.2 - sprijin pentru īnfiintarea de activitati neagricole. Fond disponibil: 44 milioane de euro. - Masura 6.4 - investitii īn crearea si dezvoltarea de activitati nonagricole. Fond disponibil: 57 milioane de euro. Trei masuri de finantare care s-au deschis pana acum sunt: ...

AFIR a completat procedura privind achizitiile private derulate prin PNDR 2014-2020, pentru a permite utilizarea modulului on-line de catre persoanele care vor sa depuna o cerere de finantare. Solicitantii, īnaintea semnarii contractului de finantare cu AFIR, vor derula on-line procedura de achizitii aplicabila serviciilor eligibile.

Camera Agricola Sibiu a deschis prima serie a cursului de formare profesionala pentru beneficiarii Masurii 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta". Cursurile se adreseaza fermierilor care au semnat decizii de finantare īncepand cu anul 2012 si care nu au urmat cursuri prin Masura 111 "Formare profesionala, informare si cunostinte". Cursul este obligatoriu pentru toti fermierii care au ajuns īn anul IV si nu au urmat acest tip de curs.

Lelior Iacob (foto), director general al Agentiei Nationale pentru Zootehnie (ANZ), anunta ca declanseaza auditul la asociatiile profesionale care detin carti de rasa. In acest sens, la sediul ANZ de la Balotesti a avut loc, recent, o sedinta cu directorii asociatiilor de crescatori. "Noi am facut verificarile pentru asociatiile care fac controlul de productie. Apoi vom face audit la cartile de rasa. Am avut o īntalnire cu asociatiile care au primit acreditari pentru cartile de rasa pentru vacile de lapte si cu crescatorii de la rasele pentru carne, dar si cu presedintii oierilor. Am vrut sa vedem stadiul īn care se afla programul de ameliorare", a precizat noul director general.


Ordinul 619/2015 a aprobat criteriile de eligibilitate, conditiile specifice si modul de implementare a schemelor de plati. Fermierilor li se cere si un aviz de la o asociatie profesionala. Oricare. Intr-o īntalnire cu crescatorii, organizata pe 16 iunie la Balotesti, la Agentia Nationala pentru Zootehnie, a fost sesizata lipsa de logica a acestei obligatii. Lelior Iacob, directorul Agentiei Nationale pentru Zootehnie, recunoaste ca logica acestei adeverinte este ciudata. "Am discutat problemele referitoare la eliberarea adeverintelor pentru fermierii care au depus cereri unice de plata. Toti au considerat ca aceasta adeverinta nu este utila, dimpotriva, chiar creeaza anumite probleme. Cand fermierul merge la APIA si depune cererea unica de plata, acolo i se cere sa fie īnscris īn Registrul exploatatiilor, unde apare ca este proprietarul unor animale. Poate cineva sa spuna ca nu e crescator? Daca o asociatie este abilitata sa elibereze adeverinte de crescator pentru toata lumea, nu numai pentru crescatorii din asociatia respectiva, ci din orice judet, deja este o problema. De exemplu, o asociatie din Sibiu poate sa elibereze o adeverinta pentru un crescator din Constanta! Trebuie doar sa plateasca o taxa. Asa suna ordinul si nu e bine. Esti membru īn asociatia aceasta, ai animalele īn controlul de productie, le-ai introdus īn Registrul genealogic, asociatia īti livreaza eventual material seminal, deci te cunoaste, stie ca esti crescator. Poate, cu toata raspunderea, sa elibereze o astfel de adeverinta. Daca eu nu-l cunosc, dar īi dau adeverinta, nu este o aberatie?" - spune directorul ANZ.

40 de parlamentari francezi vor sa opreasca "masacrul albinelor". Ca sa obtina voturile alegatorilor, ei propun interzicerea, din 2016, a tuturor neonicotinoidelor. Au facut apel la alti colegi parlamentari sa ia o decizie transanta: albinele sau neonicotinoidele? Parlamentarii spun ca, de fapt, ei sunt cei care urmeaza vointa alegatorilor. In Franta, o petitie īmpotriva neonicotinoidelor a strans 75.000 de semnaturi īn doar cateva saptamani. Nu i-a īntrebat nimeni pe cei care au semnat daca stiu ce sunt neonicotinoidele si la ce folosesc ele! Uniunea companiilor din domeniul protectiei plantelor din Franta a atras atentia ca o astfel de interdictie ar fragiliza agricultura franceza, mai ales daca, īn celelalte tari europene, fermierii vor avea voie sa foloseasca aceste substante.


Ministrii Agriculturii din tarile europene s-au īntalnit la o noua runda de discutii la Luxemburg, pe 16 iunie. Din Romania au participat ministrul Daniel Constantin, secretarul de stat George Turtoi si reprezentantul la Bruxelles, Achim Irimescu. Principalul punct pe agenda a fost reforma legislatiei pentru agricultura organica. A fost refuzata cererea unor state de prelungire a termenului pentru cheltuirea fondurilor PNDR 2007-2013. Dupa cum s-a discutat abia recent, īn ultimele luni, Romania nu a accesat 1 miliard de euro din banii pentru dezvoltare rurala din vechiul PNDR, deoarece beneficiarii nu au avut bani pentru cofinantare. Se stie ca oficialii romani, alaturi de cei ai altor cateva state, au cerut comisarului Phil Hogan sa prelungeasca termenul de cheltuire a fondurilor cu sase luni, pana la jumatatea lui 2016. Desi semnalele de la Bruxelles aratau īnca de acum doua saptamani ca cererea Romaniei, chiar sustinuta de alte 16 state, va fi refuzata, ai nostri au venit din nou cu propunerea.

Peste 200 de fermieri din Timis si Arad au participat marti, 30 iunie, la o dezbatere īn camp sub forma de ateliere tematice la porumb, grau si floarea-soarelui, pe platforma experimentala a companiei Syngenta, aflata la 7 km de Arad. Cele sapte editii organizate pana acum au fost īn Timis, iar fermierii din Arad au fost nevoiti sa se deplaseze īn judetul vecin. In 2015, specialistii Syngenta au decis ca cea de-a opta editie sa aiba loc īn judetul Arad, pentru ca si fermierii din Timis sa vina īn Arad. Andrei Marutescu, directorul de comunicare, a explicat ca din dorinta de a fi alaturi de fermieri, Syngenta organizeaza aceste platforme īn diferite regiuni ale tarii, pentru a fi prezentate ultimele inovatii si produse ale companiei. "Am ajuns si īn Arad. Ne place sa avem o comunicare sincera cu agricultorii, direct īn camp, īn fata loturilor demonstrative, pe diferite culturi. In plus, pentru prima data, organizam si un atelier de bune practici si tehnici, pentru a le arata agricultorilor metode eficiente pentru a-si mari productivitatea agricola īn ferma. Scopul nostru este sa īi ajutam pe fermieri sa produca mai mult, utilizand mai putine resurse. Noi le oferim solutii integrate, un program tehnologic de la A la Z pentru a obtine randamentul maxim", a declarat Marutescu.


Arnaud Perrein (Mihail Kogalniceanu judetul Ialomita), īmpreuna cu cei doi tehnologi din echipa sa, Ion Nedelcu si Nicolas Bauduin, cauta solutii pentru fiecare sola īn parte. Desi nu sunt īntotdeauna noi, o mare parte din ele sunt aplicate pentru prima data īn Romania. Ion Nedelcu face o scurta descriere a tehnologiei strip-till folosita la cultura de floarea-soarelui, pe terenul aflat pe terasa. Plantele premergatoare au fost graul si orzul. In luna septembrie, odata cu lucrarea solului īn benzi (strip-till), s-a semanat mustar pentru programul "culturi verzi". Primavara, mustarul a fost īncorporat tot printr-o lucrare de strip-till. Semanatul a fost efectuat īn perioada 10.04-18.04.2015, la o densitate de 62.000 b.g./ha. Odata cu semanatul s-au aplicat si īngrasamintele starter, 100 kg DAP/ha. Imediat dupa semanat, s-a erbicidat cu glifosat, īntre 2-4 l/ha, īn functie de gradul de īmburuienare din fiecare parcela. Erbicidul Pulsar a fost aplicat secvential, īn doua doze de cate 0,6 l/ha, la un interval de 10 zile, īn fenofazele de 4 si 6-8 frunze.

Peste 200 de producatori de cartofi din marile bazine s-au īntalnit, saptamana trecuta, la Brasov, īn cadrul unei Conventii Nationale a Cartofului, eveniment īntins pe durata a doua zile. Participantii au cerut, īn contextul lansarii noului Cod fiscal, reducerea explicita a TVA la cartofi la 9%. Ar fi un prim pas spre reducerea evaziunii fiscale. Reprezentantii Federatiei Nationale "Cartoful" au transmis Ministerului Finantelor si MADR un memoriu īn care cer includerea clara a cartofului īn lista produselor cu TVA redus la 9%. Gheorghe Botoman, presedintele federatiei, a declarat ca spera ca, de data aceasta, producatorii de cartofi sa aiba succes: "Reducerea TVA este cruciala pentru producatori. Credem ca 80% din cartofii comercializati īn Romania nu au documente fiscale. Pentru cultivatorii romani, TVA-ul de 24% este foarte mare. Sunt fermieri care vor sa renunte la aceasta cultura sau sa-si reduca substantial suprafetele. Am primit asigurari de la secretarul de stat Daniel Botanoiu ca si cartoful este inclus la categoria legume din noul Cod fiscal. Noi insistam sa fie mentionat clar", a spus Botoman.


Saptamana trecuta, peste 160 de pomicultori s-au īntalnit la Poiana Brasov, la invitatia RNDR, Prodcom Legume-Fructe si Centrul de comunicare al fermierilor. S-a discutat despre noile prevederi ale PNDR, despre Ghidul tehnic pomicol elaborat de ICDP Maracineni si alte teme privind tehnologia de cultura. Cel mai asteptat a fost secretarul de stat īn MADR, George Turtoi, dar invitatia n-a fost onorata. In locul sau, a raspuns īntrebarilor directorul general Romulus Duica. AFIR a fost reprezentata de directorul adjunct Nicolae Popa, iar Autoritatea de Management de Liviu Popescu. Din partea Prodcom au venit Constantin Stanciu, presedinte, si Aurel Tanase, director executiv. Prima zi a fost rezervata prezentarilor tehnice ale invitatilor din Polonia si Olanda, precum si recomandarilor fitosanitare pentru semintoase de la Bayer.

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, īntocmite īn concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Amenajamentul pastoral reprezinta un īndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel īncat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute īn amenajament. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati īn cazul īn care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si īncarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; īmpartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa īn fiecare an pentru īntretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de īmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.


Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari. Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.

Echipa John Deere a proiectat, īn fata a 85 de jurnalisti europeni, la Pamhagen, īn Austria, imaginea unui viitor agricol apropiat, īn care fermierul va tine legatura cu masinile, cu angajatii, cu dealerul si cu terenurile sale cu ajutorul internetului. Va fi o agricultura bazata pe gestiunea datelor agricole, īn care fermierul va lucra mai mult din fata laptop-ului sau a telefonului mobil avand toate informatiile īntr-un "buzunar digital". John Deere are deja o platforma pe internet, pe pagina MyJohnDeere.com, pe care fiecare fermier īsi poate face un cont īn care sa īncarce, īntr-un singur loc, toate datele agricole care tin de exploatatie: informatiile venite de la combine, tractoare, dar si cele din alte surse: analize, rapoarte...


Incarcatorul telescopic JCB, construit special pentru utilizarea īn agricultura, a fost una dintre atractiile din standul NHR Agropartners, la Bayer Agro Arena 2015, care s-a tinut la Carpinis, īn jud. Timis, la īnceputul lunii iunie. Este un echipament adaptabil, care īsi gaseste usor locul mai ales īntr-o ferma de cultura mare. Īncarcatoarele telescopice sunt utilizate de obicei īn depozite, pentru manipularea cerealelor, dar sunt foarte utile si la alte lucrari īntr-o ferma, inclusiv pentru transport. "Sunt prevazute cu cupla electrica de remorcare. Utilajele beneficiaza de o garantie de 2 ani sau pana la 5.000 de ore de utilizare." Standard, noile īncarcatoare JCB sunt echipate cu sistem de monitorizare prin satelit. Acesta ofera fermierilor informatii īn timp real asupra a tot ce face utilajul, inclusiv daca utilajul iese dintr-un perimetru delimitat, despre consumul de carburant de la un moment dat sau īn medie pe ziua de lucru, despre regimul de lucru, despre timpul cat sta degeaba sau daca lucreaza īn forta. Acest sistem de monitorizare prin satelit este accesibil si de pe mobil ori de pe tableta, nu doar de pe un laptop. Tot ce are nevoie fermierul este o conexiune buna la internet.

A fost promulgata Legea nr. 150/2015, care modifica si completeaza Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996. Aceasta lege ar urma sa faciliteze Programul National de Cadastru si Carte Funciara. - Pana la data de 31 decembrie 2016, la nivelul fiecarei circumscriptii judecatoresti va functiona cel putin un birou de cadastru si publicitate imobiliara sau, dupa caz, un birou de relatii cu publicul, ca unitati fara personalitate juridica, īn subordinea oficiilor teritoriale. - Plata onorariilor si tarifelor īn vederea eliberarii, de catre notarii publici, a certificatului pentru īnscrierea īn cartea funciara si a certificatelor de mostenitor, certificate īntocmite cu privire la imobile ce au facut obiectul īnregistrarii sistematice, se face de catre Agentia Nationala, din veniturile proprii, chiar si ulterior finalizarii īnregistrarii sistematice. ...


MADR a publicat un proiect de ordonanta de modificare a OUG nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori. "Chiar daca īn perioada de programare 2007-2013 grupurile de producatori au primit sprijin financiar pentru īnfiintare si functionare prin PNDR 2007-2013, numarul lor este unul foarte scazut: doar 122 īn anul 2013. Principalele cauze au fost interesul si nivelul scazut de constientizare al producatorilor, problemele economice si financiare (lipsa de resurse/credite), precum si aspecte privind pregatirea membrilor grupurilor de producatori, consilierea si consultanta etc. Dar au existat si unele prevederi legislative cu impact negativ asupra capacitatii de mentinere a statutului de grup de producatori. Īn prezent, capacitatea Romaniei de a raspunde acestei nevoi este slaba, fapt ce constituie un impediment pentru cresterea competitivitatii si dezvoltarea sectorului", se arata īn expunerea de motive ce īnsoteste proiectul de act normativ.


Editorial
Galescu Ovidiu Grigore este crescator de animale īn Domasnea, Caras Severin. Ba, chiar presedinte al asociatiei de crescatori din comuna sa. Dar, cand s-a dus la APIA, pentru subventii, i s-a cerut o adeverinta de crescator eliberata de o organizatie de birou, numita Asociatia Crescatorilor de Taurine. Avizul si stampila se elibereaza - cum altfel - pe bani! Omul are 185 de oi si a dat pentru fiecare cate un leu. Total - 185 de lei. Mai are si 17 vaci, pentru care a platit cate 10 lei. Alti 170 de lei. Total - 355 de lei. De la APIA i s-a explicat ca asta este Ordinul Ministrului Agriculturii (nr. 620/6.04.2015). Sigur, pe hartie scrie ca aceasta stampila se pune gratuit. Dar īsi īnchipuie ministrul ca functionarul roman misca un deget fara sa ceara ceva?!? Sigur, pe chitanta emisa de functionarul de la Asociatie nu scrie "spaga", ci "cotizatie".Insa, īntr-un fel sau altul, banii aceia tot īn buzunarul unui smecher ajung. O fi dl. Daniel Constantin picat din alta lume si nu stie obiceiurile locului? Cu ce e mai calificata Asociatia Crescatorilor de Taurine de la judet sa stie cate animale are omul īn gospodarie, decat asociatia crescatorilor din sat? Ce reprezentativitate nationala are aceasta asociatie si cat de reala este ea? Cate cotizatii platite de membri si īnscrise īn contabilitate ar avea aceasta asociatie, daca excludem aceste cotizatii luate cu japca, pentru o stampila ceruta de APIA? Sa admitem ca functionarul care a luat banii l-ar fi īnscris pe om īn Asociatie. Dar, ar fi trebuit sa existe o adeziune, o cerere aprobata de membri! Intr-o organizatie profesionala nu intra oricine, ca la carciuma!