Pe 23 ianuarie, a avut loc la Bruxelles prima sedinta a Consiliului de ministri ai agriculturii, desfasurata sub presedintie daneza. Pe agenda reuniunii s-a aflat prezentarea Programului presedintiei daneze, pentru primul semestru al acestui an. Diminuarea agendei s-a datorat deschiderii, la Berlin, a Targului ?Saptamana verde?, eveniment la care au participat numerosi ministri europeni precum si comisarul european Dacian Ciolos. Temele de discutie au fost amanate pentru februarie.
Secretarul de stat Octavian Bumbu sustine infiintarea unui departament de marketing la Ministerul Agriculturii. Departamentul ar trebui sa se ocupe de prospectarea pietei, atat interna, cat si externa, ceea ce ar putea ajuta la o mai buna valorificare a productiei agricole. Octavian Bumbu considera ca ar fi bine ca departamentul sa incheie un parteneriat cu asociatiile profesionale. In timp ce serviciul de marketing se va ocupa cu gasirea oportunitatilor de vanzare-cumparare, asociatiile se vor ocupa de onorarea comenzilor. "Departametul de marketing este, in opinia mea, o prioritate. Poate ca nu este prioritatea zero, pentru ca trebuie sa rezolvam si alte probleme ramase restante de cativa ani. Dar, oricum, el trebuie facut. Va fi un serviciu care ne va ajuta sa investigam oportunitatile, piata, evolutia preturilor."
Romania participa, in acest an, la Expozitia Internationala pentru Agricultura si Alimentatie Saptamana Verde de la Berlin, ca stat partener. 62 de companii romanesti isi expun produsele pe o suprafata de 1.000 mp, in Hala 10.2 din Pavilionul expozitional Messe Berlin. Deschiderea oficiala a Expozitiei Saptamana Verde, a debutat la pavilionul Romaniei cu vizita ministrului federal pentru Alimentatie, Agricultura si Protectia Consumatorului, Ilse Aigner, si a primarului Berlinului, Klaus Wowerweit. Oaspetii au fost primiti de ministrul Valeriu Tabara si de ambasadorul Romaniei la Berlin, Lazar Comanescu. Era acolo si comisarul european Dacian Ciolos. Ora matinala nu i-a impedicat pe oficialii germani sa inceapa ziua cu horinca de Maramures, zacusca, sunculita si jumari, branza de oaie, pe hore si cantece populare romanesti.
Romania va face un demers catre UE prin care va cere sa nu fie obligata sa vanda teren agricol catre nerezidenti, pana in anul 2020. Ministrul Tabara considera ca tara noastra nu este pregatita sa vanda terenuri agricole catre nerezidenti. Asa au procedat si Ungaria, Polonia, Cehia. Depinde si de capacitatea noastra de negociere. Vanzarea terenurilor agricole catre nerezidenti, dupa 2016, a fost inscrisa in Tratatul de aderare. De fapt, Romania a gasit de la inceput un subterfugiu in Codul Civil pentru vanzarea terenurilor catre straini: acestia puteau sa inscrie, cu 200 de lei, o societate comerciala care devenea persoana juridica romana. Aceste SRL-uri au cumparat si concesionat un milion de hectare.
"Am discutat, la Guvern, posibilitatea infiintarii unui Fond de creditare in valoare de 120 de milioane de euro, care sa mearga catre sistemul bancar pentru sustinerea masurilor private din PNDR. Deocamdata, analizam detaliile cu Ministerul de Finante. Fondul ne va ajuta in 2012 la absorbtia a 2,5 ? 2,6 miliarde de euro din fonduri europene", a declarat ministrul Valeriu Tabara. A fost analizata, in primul rand, posibilitatea finantarii proiectelor pe masura 322 privind infrastructura rurala, care stagneaza din cauza lipsei creditarii. Tot din acest fond s-ar putea finanta si proiectele depuse pe masura 141 privind fermele de subzistenta.
Doctorul Vasile Pachitanu a inceput ameliorarea unui nucleu de vaci din rasa Sura de Stepa si spera sa obtina rezultate deosebite in productia de carne. Fiindca taurii din Romania din aceasta rasa au fost consagvinizati de-a lungul vremii, el a folosit un taur Gascogne din Franta. Apoi, junincile metisate cu Gascogne le incruciseaza cu tauri din rasa Piemontese din Italia. Sura de Stepa este relicva de suflet a lui Vasile Pachitanu: cand vorbeste despre singura rasa veche de taurine din Romania, despre posibilitatea ameliorarii ei, doctorul se insufleteste si-ti poate tine prelegeri intregi pe aceasta tema. "Am zis ca trebuie facut un hibrid de carne romanesc, pe picioarele Surei de Stepa, care este foarte bine aclimatizata. Sura noastra este ca Wagyu. Are o carne de o calitate deosebita, spune Pachitanu. Lucreaza de multa vreme la acest proiect, devenit oarecum personal fiindca nimeni nu mai crede in el. De altfel, asa se si explica faptul ca "specialistii din cercetare" mai ca au pierdut rasa.
Dan Tandea din Apahida si Mircea Ciurea, fostul presedinte al Federatiei Crescatorilor de Bovine, au pus bazele unei cooperative a crescatorilor de vaci cu lapte din judetul Cluj. Cooperativa s-a dovedit viabila, incepand de la vanzarea convenabila a laptelui si pana la achizitionarea inputurilor. Doi profesionisti in zootehnie au format un excelent tandem. Aceasta a fost prima conditie pentru functionarea cooperativei. "Am pus-o efectiv pe picioare in primavara lui 2011. Pe 29 martie 2011, au iesit actele. Le-a tinut o luna la Camera de Comert fiindca legea cooperativelor agricole are nenumarate neclaritati. Este asociatia cu numarul unu in Cluj", povesteste Dan Tandea, presedintele cooperativei.
"Potentialul agricol al unei tari devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune, a declarat comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, intr-un interviu in Ziare.com. Evident ca Ciolos nu are intentia sa polemizeze cu ministrul Tabara, dar... ?vorba pacatosului, adevar graieste." Noi va propunem sa cititi fragmente din acest interviu in cheie polemica. 2011 a fost un an agricol foarte bun, in parte pentru ca am avut soare si ploaie atunci cand a fost nevoie de ele, dar si pentru ca incepem sa vedem roadele unor subventii acordate la timp, ale investitiilor facute in modernizarea agriculturii in ultimii ani, ale evolutiei modului in care agricultorii romani incep sa-si abordeze meseria.
Reuniunea lunara a ministrilor agriculturii si pescuitului UE a avut loc la Bruxelles, pe 14 noiembrie. Delegatia Romaniei a fost condusa de ministrul Valeriu Tabara, care a fost insotit de Achim Irimescu, reprezentantul tarii noastre in Comitetul special agricol. Domnia-sa ne-a relatat despre dezbaterile care au avut loc in acest cadru. Sase state - Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Cehia si Marea Britanie - au constituit o minoritate de blocaj, care au sustinut renuntarea la acest sprijin. Initial s-a prevazut diminuarea sumelor alocate, de la 500 milioane euro anual, la 112 milioane. Comisarul Dacian Ciolos, sustinator al sprijinirii persoanelor defavorizate, a propus transferarea acestui sprijin in Programul Social. Deci, sumele respective nu vor mai fi incluse in PAC. Au ramas, insa, in disputa alocatiile pentru 2012 si 2013. Cele 6 tari au sustinut ca in urmatorii doi ani alocatia sa fie diminuata. La interventia ministrului francez, ministrul german a acceptat sa renunte la opozitie, astfel ca blocajul a fost anulat.
Aceste intrebari ii preocupa pe multi fermieri. Dar, ca de obicei, raspunsul exact il pot afla doar prin experiente proprii. Unii au si facut-o deja, si au obtinut raspunsuri corecte pentru conditiile in care lucreaza, cel putin din punct de vedere tehnologic (implicatiile ecologice sunt mai greu de cuantificat, mai ales cele pe termen lung). Gheorghe Alexandru (Ciulnita, judetul Calarasi) foloseste numai aratura pentru toate culturile, iar pentru cele de primavara, adancimea este de 30-32 cm. Productiile mari pe care le obtine nu se datoreaza numai acestui lucru, dar, cu cat lucrarile solului se fac la o adancime mai mare, cu atat porumbul raspunde mai bine: radacinile folosesc apa din profunzime si nu cresc in lateral prea mult, ca atunci cand intalnesc straturi tasate. Un extensionist american spunea ca, nu conteaza ce sistem utilizezi pentru lucrarile solului, daca esti multumit de productia de porumb pe care o obtii. Iar Gheorghe Alexandru are toate motivele sa fie multumit: in anii favorabili obtine peste 11 tone de porumb/ha.
Lucian Buzdugan, un "fermier" de succes, managerul celei mai mari exploatatii din Europa, a publicat o carte dedicata rapitei. Cartea este rodul unor verificari minutioase, facute timp de 8 ani, asupra fiecarui element tehnologic. Este, de altfel, structura tezei sale de doctorat: Tehnologia culturii rapitei de toamna in Insula Mare a Brailei. Lucian Buzdugan si-a propus un obiectiv extrem de ambitios, acela de a "incerca sa dea un raspuns cat mai profesionist la intrebarea: care este cea mai buna tehnologie pentru cultivarea rapitei de toamna astfel incat aceasta sa corespunda nivelului si cerintelor actuale ale productiei agricole". Autorul a analizat pe parcursul a 8 ani (2003-2010), datele din 14 experimente, cu 370 de variante. Bineinteles, intr-un asemenea noian de rezultate, sunt foarte multe informatii, atat de importanta teoretica, cat si practica. Dar, informatiile prea numeroase nu sunt intotdeauna un avantaj la scrierea unei carti, deoarece este foarte dificil sa optimizezi tehnologia de cultura, tinand seama de atatea amanunte.
In perioada 6-8 aprilie 2012, Timisoara va gazdui cea de-a 9-a editie a Salonului International de Vinuri VinVest. Timp de trei zile, timisorenii, turistii, dar si o multime de invitati din toate colturile tarii vor trece pragul Centrului Regional de Afaceri Timisoara pentru a testa cele mai bune vinuri romanesti si internationale. Traditionalul Salon de Vinuri Vinvest a reusit sa se pozitioneze pe piata romaneasca drept un reper in promovarea industriei vinului. Cu fiecare editie, Salonul Vinvest a devenit mai important. Numarul expozantilor, al vizitatorilor, al evenimentelor, al partenerilor a fost in continua crestere. Anul 2012 va avea un statut special, fiind editia care pregateste aniversarea de 10 ani a Salonului International de Vinuri Vinvest 2013. Programat in perioada 6-8 aprilie, cu o saptamana inainte de Sarbatorile de Pasti, cand, din punct de vedere psihologic, oamenii manifesta o predispozitie comportamentala orientata spre consum, Salonul Vinvest reprezinta o excelenta oportunitate pentru industria vinului.
La editura Ramira, Arad, a aparut cartea ?Vinuri si sanatate?. Autorii sunt: Alexandru Mihalca, Liviu Moldovan, Dana Mihaescu Stanescu, Daniela Faur, Ioana Madalina Crainic si Geza Balla. Cartea este aproape in totalitate opera reputatului cercetator oenolog Alexandru Mihalca. Intr-un anume fel, lucrarea este reeditarea unei carti mai vechi publicate in anul 1985, "Strugurii, vinul si sanatatea", autori Alexandru Mihalca si Gheorghe Mihalca. Dar, volumul de fata este mult mai amplu, mai actual si bazat pe o vasta documentare. De aceasta data Al. Mihalca si-a luat alaturi un "buchet" de 5 colaboratori tineri care au contribuit cu folos la documentare. Cartea este scrisa intr-o maniera exhaustiva, gen "totul despre..."
Iarba de pe pajisti este utilizata in principal sub doua forme: fie ca se pasuneaza direct, fie ca este recoltata de om si administrata animalelor ca nutret verde, nutret murat, fan, faina de fan etc. Suprafetele de pajisti din prima categorie sunt cunoscute sub denumirea de pasuni, iar cele de a doua categorie sub denumirea generala de fanete, fiindca iarba recoltata se conserva indeosebi sub forma de fan. Traditional, din pajistile permanente, anumite suprafete au fost delimitate ca pasuni, iar altele ca fanete. Bineinteles ca au fost oprite pentru faneata pajistile cele mai bune, situate pe terenuri mai accesibile, mai netede, din apropierea centrelor gospodaresti, in timp ce pajistile mai putin productive, situate pe terenuri mai accidentate, inclusiv alpajele, au fost lasate pentru pasune.Atentie deosebita s-a acordat fanetelor in ceea ce priveste intretinerea, fertilizarea si exploatarea lor. Pasunile, in general vorbind, s-au bucurat de mai putina atentie, nu datorita importantei lor mai mici, ci extinderii mai mari si accesibilitatii mai reduse.
Elvetia nu este o tara producatoare de seminte de plante furajere de pajisti. Semintele necesare infiintarii pajistilor semanate sunt importate din alte tari, exceptie partiala facand trifoiul rosu. In aceasta situatie, casele de seminte care fac importul, joaca un rol important in ameliorarea pajistilor intrucat ele sunt acelea care ofera materialul de semanat. In cele prezentate mai inainte, s-a vazut rolul acestora in formarea amestecurilor furajere si necesitatea de a se controla si dirija pe baza de lege, aceasta latura foarte importanta a ameliorarii pajistilor. Desigur nu se poate afirma ca aparitia amestecurilor standard, interventia si controlul statiunilor federale de cercetari, a rezolvat definitiv problema. Dorinta de castig a firmelor importatoare le impinge la achizitionarea de samanta de slaba calitate si vinderea ei sub diferite denumiri comerciale. Cu toate acestea, in general, nu poate fi subapreciat rolul pozitiv pe care casele de seminte il joaca in acest proces. In lupta pentru atragerea cumparatorilor, ele sunt mereu preocupate de gasirea unor noi amestecuri care sa dea satisfactie mai mare decat cele existente in cultura. In acest scop casele de seminte prin specialistii lor, sunt la curent cu tot ceea ce ridica practica si cercetarea stiintifica in acest domeniu.
Pozitionata ca nava amiral a flotei de combine construite de Claas, gama Lexion a primit, pentru 2012, o serie de imbunatatiri. Nu sunt multe diferente vizuale, dar tehnica ramane ascunsa sub panouri. "De fapt, Claas incepe anul acesta sub un nou motto: Pretentiile cresc! Deoarece firma Claas a tinut cont de sugestiile si cerintele clientilor sai si a incercat sa isi adapteze produsele la necesitatiile acestora," ne-a declarat Gabriel Ristea, director pentru zona de Vest al Claas Romania. In acest numar vom vorbi despre inovatiile primite de combina Claas Lexion 750, un utilaj de top construit pentru fermierii cu suprafete medii si mari, in special pentru cei "mai pretentiosi" din punct de vedere al calitatii materialului recoltat.
NHR Agropartners a lansat, la jumatatea lunii ianuarie, o campanie de stimulare a reviziilor tehnice la combinele New Holland. Vandute prin ei sau nu. "Dorim sa atragem atentia proprietarilor de combine agricole asupra importantei unei astfel de activitati de revizie in extrasezon", spune Florin Tampu, director de marketing in cadrul NHR Agropartners. "In primul rand, facand aceasta revizie acum, fermierul are garantia ca detine un utilaj in perfecta stare de functionare. In plus scade riscul unor defectiuni majore in timpul campaniei de lucrari agricole." Zice o vorba din folclorul lumii agricole ca un utilaj, fie el combina sau tractor, nu se strica niciodata atunci cand sta, ci doar in campanie.
Toti operatorii economici, care desfasoara activitati in domeniul producerii si comercializarii produselor alimentare, vor trebui sa se inregistreze gratuit intr-un Registru al Industriilor Alimentare (RIA), gestionat de Ministerul Agriculturii, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul MADR. Potrivit proiectului, reglementarile nu se vor aplica alimentelor produse in gospodarii individuale, pentru consumul propriu. In proiectul de act normativ nu sunt incluse hrana pentru animale, animalele vii, in afara cazurilor in care ele sunt pregatite pentru introducerea pe piata pentru consumul uman, plantele inainte de a fi recoltate, medicamentele, cosmeticele, tutunul si produsele din tutun. Potrivit proiectului de act normativ, producatorii de alimente se vor inscrie in RIA cu datele de identificare si de contact, activitatea economica si denumirea produselor, urmand sa fie verificati daca la fabricarea produselor respecta etapele procesului tehnologic de fabricatie si compozitia produsului declarata in caietul de sarcini.
Dupa 9 ani de procese, s-a dat sentinta in dosarul privind afacerea ?Fabrica de Zahar Bod?. Curtea de Apel Alba a hotarat ca cei doi inculpati, fostul director al Bancii Agricole Brasov, Nicolae Piscu si omul de afaceri Dan Tartaga, sa mearga dupa gratii. Curtea a respins recursul impotriva sentintei Judecatoriei Alba, de condamnare a inculpatilor Nicolae Priscu si Dan Tartaga, si anume 5 ani de inchisoare cu executare, in ambele cazuri. Acuzatiile pentru care Dan Tartaga a fost deferit justitiei sunt fals in declaratii, uz de fals, instigare la fals intelectual, inselaciune, folosirea cu rea-credinta a creditelor societatii si incasare ilegala de dividende. Nicolae Piscu a fost acuzat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. Dosarul privatizarii Fabricii de Zahar Bod e pe rolul instantelor din 2002, cand a fost inaintat de Parchet Tribunalului Brasov.
